sâmbătă, decembrie 22, 2007

porcina


(porc)
Porcul se taie de Ignat. Multă lume cunoaşte despre Ignat doar că este ziua de tăiere a porcului. De anul viitor Ignat va fi ziua în care porcul va fi asomat. Porcii ar trebui asomaţi cu ajutorul unui pistol cu gloanţe speciale, astfel încât să nu mai simtă durerea. Eu acum îmi închipui românul alergându-şi vânătoreşte porcul prin bătătură cu puşca şi nimerind mai ales soacra. În America exista un ciocan special, un fel de mic târnăcop ascuţit cu care se dădea în capul animalului. Românii sunt foarte legaţi de tradiţie şi deja sunt obişnuiţi cu câteva mii de ani de sacrificare a porcilor. Tradiţia începe să fie măturată din România pe motiv că este inumană. Autorităţile române încearcă să obţină suspendarea în 2008 a regulii asomării animalelor.
Asomare: procedeu aplicat unui animal care determina pierderea imediata a cunoştinţei şi care se realizează cu scopul de a elimina suferinţele datorate sacrificării
Printre metodele de sacrificare se numără electrocutarea, expunerea la dioxid de carbon sau chiar împuşcarea, astfel încât moartea animalelor să fie rapidă, fără suferinţă suplimentară.
Din ciclul aflăm de la Autoritatea Naţionala Sanitar-veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor, vă prezint:
NORMA SANITARĂ VETERINARA - privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii (ORDIN nr. 180 din 11 august 2006)
CAP. I - Prevederi generale
ART. 1
(1) Prezenta norma sanitară veterinara se aplica la miscarea, cazarea, contentionarea, asomarea, sacrificarea şi uciderea animalelor crescute pentru producţia de carne, piele, blana sau pentru alte produse şi la metodele de ucidere a animalelor în scopul combaterii unor boli.
(2) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu se aplica:
a) experimentelor tehnice sau ştiinţifice legate de procedurile menţionate la alin. (1), efectuate sub supravegherea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
b) animalelor care sunt ucise în timpul unor evenimente sportive sau culturale;
c) animalelor sălbatice ucise în conformitate cu prevederile art. 3 din Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate animala şi de sănătate publica referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 119/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 şi nr. 159 bis din 12 martie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 92/45/CEE.
ART. 2
(1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare, termenii următori se definesc astfel:
a) abator - orice clădire, inclusiv instalaţii pentru miscarea şi adăpostirea animalelor, folosite pentru sacrificarea comercială a animalelor, la care se face referire în art. 5 alin. (1);
b) mişcare - descărcarea animalelor sau miscarea lor de la rampele de descărcare, boxe ori adaposturi către abatoare sau spaţiile în care urmează sa fie sacrificate;
c) adăpostire - ţinerea animalelor în padocuri, tarcuri, boxe, adaposturi acoperite sau terenuri folosite în abatoare pentru a asigura animalelor înainte de sacrificare condiţiile necesare (adaparea, furajarea, odihna);
d) contentionare - orice procedura aplicată unui animal în scopul de a-i restrictiona miscarile, pentru a usura efectuarea asomarii sau uciderea lui;
e) asomare - orice procedeu care, atunci când este aplicat unui animal, cauzează pierderea imediata a cunostintei pana în momentul morţii animalului;
f) ucidere - orice procedeu care cauzează moartea animalului;
g) sacrificare - cauzarea morţii unui animal prin sangerare;
h) autoritate competenta - Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor ce are competenta de a efectua controale veterinare sau orice alta autoritate căreia i s-a delegat aceasta competenta.
(2) În cazul sacrificarilor religioase, autoritatea religioasă din partea căreia se practica sacrificarea va avea competenta de a aplica şi de a monitoriza prevederile specifice ce se aplica sacrificarii în conformitate cu anumite ritualuri religioase. Referitor la prevederile menţionate anterior, autoritatea religioasă va acţiona sub răspunderea unui medic veterinar oficial, conform prevederilor art. 2 din Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 64/433/CEE.
ART. 3
Animalele vor fi ferite de orice stimul, suferinta sau durere evitabila în timpul miscarii, adapostirii, asomarii, sacrificarii ori uciderii.
CAP. II - Condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească abatoarele
ART. 4
Construcţiile, instalaţiile şi echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât sa nu supună animalele niciunei suferinţe, stimul sau dureri evitabile.

ART. 5
(1) Solipedele, rumegatoarele, porcii, iepurii şi pasarile aduse în abatoare în vederea sacrificarii vor fi:
a) mutate şi, dacă este cazul, cazate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1;
b) contentionate în conformitate cu prevederile anexei nr. 2;
c) asomate înainte de sacrificare sau ucise instantaneu în conformitate cu prevederile anexei nr. 3;
d) supuse procedurii de sangerare în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.
(2) Pentru animalele supuse unor metode particulare de sacrificare cerute de unele ritualuri religioase, cerinţele alin. (1) lit. c) nu se vor aplica.
(3) Cu respectarea regulilor comunitare, în cazul exploataţiilor de capacitate redusă ce pot beneficia de derogări conform prevederilor din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, ce transpune Directiva Consiliului 64/433/CEE, precum şi prevederilor din Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea şi comerţul cu carne proaspăta de pasare, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 402/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 4 februarie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 71/118/CEE, Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate acorda derogări cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute la art. 3, astfel:
(i) de la alin. (1) lit. a), pentru bovine;
(ii) de la alin. (1) lit. a) şi de la metodele de asomare şi ucidere menţionate în anexa nr. 3, pentru păsări, iepuri, porci, oi şi capre.
ART. 6
(1) Instrumentele, echipamentele pentru contentionare şi instalaţiile folosite pentru asomare sau ucidere trebuie sa fie proiectate, construite, întreţinute şi folosite astfel încât sa asigure o asomare ori o ucidere rapida şi eficienta, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea sanitară veterinara competenta va verifica dacă instrumentele, modul de contentionare şi alte echipamente folosite pentru asomare sau ucidere îndeplinesc cerinţele menţionate mai sus şi va verifica cu regularitate buna lor funcţionare şi modul de întreţinere, astfel încât sa fie îndeplinite obiectivele prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Echipamentele şi instrumentele de rezerva adecvate vor fi păstrate la locul sacrificarii pentru folosirea lor în caz de urgenta. Acestea vor fi menţinute corespunzător şi verificate cu regularitate.
ART. 7
Personalul responsabil cu miscarea animalelor, cazarea, contentionarea, asomarea, sacrificarea sau uciderea acestora trebuie în mod imperativ sa aibă cunoştinţele şi indemanarea necesare pentru a efectua aceste operaţiuni în mod uman şi eficient, în conformitate cu cerinţele prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea competenta va dispune ca personalul angajat pentru sacrificare sa prezinte indemanarea necesară, abilitatea şi cunoştinţele profesionale pentru aceasta operaţiune.
ART. 8
Inspectiile şi controalele în abatoare vor fi efectuate sub responsabilitatea autorităţii sanitare veterinare competente, care va avea acces liber, în orice moment, în toate spaţiile abatoarelor pentru a verifica respectarea prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspecţii şi controale pot fi efectuate în acelaşi timp cu controalele efectuate în alte scopuri.
CAP. III - Sacrificarea şi uciderea animalelor în afară abatoarelor
ART. 9
(1) Când animalele menţionate la art. 5 alin. (1) sunt sacrificate în afară abatoarelor, se vor aplica prevederile art. 5 alin. (1) lit. b)-d).
(2) Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate acorda derogări de la prevederile alin. (1) pentru păsări, iepuri, porcine, ovine şi caprine sacrificate sau ucise în afară abatoarelor de către proprietarii acestora pentru consum propriu, cu condiţia respectării prevederilor art. 3 şi cu condiţia ca porcinele, ovinele sau caprinele sa fie asomate în prealabil.

ART. 10
(1) Când animalele menţionate la art. 5 alin. (1) urmează sa fie sacrificate sau ucise pentru controlul unor boli, aceasta se va face în conformitate cu prevederile anexei nr. 5.
(2) Animalele crescute pentru blana vor fi ucise în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.
(3) Surplusul de pui de o zi şi embrionii din deşeurile de la incubatie vor fi ucisi cat mai rapid posibil, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7.
ART. 11
Prevederile art. 9 şi 10 nu se vor aplica în cazul animalelor care trebuie ucise imediat din motive de necesitate.
ART. 12
Animalele ranite sau bolnave trebuie sacrificate sau ucise la fata locului. Cu toate acestea, Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza transportul animalelor ranite sau bolnave în scopul sacrificarii ori uciderii, cu condiţia ca transportul sa nu provoace animalului o suferinta în plus.
CAP. IV - Prevederi finale
ART. 13
(1) În măsura în care este necesar, experţii Comisiei Europene pot efectua controale la fata locului. În acest scop, ei pot verifica un număr reprezentativ de unităţi pentru a se asigura ca autoritatea sanitară veterinara competenta verifica faptul ca acele unităţi îndeplinesc cerinţele prevăzute de Directiva Consiliului 93/119/CE, transpuse prin prezenta norma sanitară veterinara.
(2) Controalele efectuate de experţii Comisiei Europene, menţionate la alin. (1), vor avea loc în colaborare cu Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor.
(3) Atunci când se efectuează un control pe teritoriul sau, Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa acorde toată asistenta necesară pentru ca experţii sa isi poată îndeplini sarcinile în condiţii corespunzătoare.
ART. 14
(1) Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va lua toate măsurile necesare în vederea sanctionarii nerespectării prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa comunice Comisiei Europene textele prevederilor legislative naţionale adoptate în domeniul reglementat de Directiva Consiliului 93/119/CE, transpusa prin prezenta norma sanitară veterinara.
ART. 15
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

ANEXA 1 - la norma sanitară veterinara
CERINŢE - pentru miscarea şi adăpostirea animalelor în abatoare

I. Cerinţe generale
1. Toate abatoarele trebuie sa dispună de instalaţii şi echipamente adecvate pentru descărcarea animalelor din mijloacele de transport.
2. Animalele trebuie descărcate cat mai repede posibil după sosirea lor la abator. Dacă nu se poate evita o întârziere, animalele trebuie protejate de intemperii şi de variatii de temperatura.
3. Animalele care se pot rani unele pe altele pe considerente de specie, sex, varsta sau origine trebuie ţinute şi cazate separat.
4. Animalele trebuie protejate de condiţiile nefavorabile de clima. Dacă au fost supuse unor temperaturi ridicate în condiţii de umiditate, animalele vor fi racorite prin metode adecvate.
5. Starea de întreţinere şi de sănătate a animalelor trebuie inspectata cel puţin în fiecare dimineata şi seara.
6. Fără a aduce atingere prevederilor cap. VI din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, animalele care au suportat durere sau suferinta în timpul transportului ori la sosirea în abator, precum şi animalele neintarcate trebuie sacrificate imediat. Dacă nu este posibil, acestea trebuie separate şi sacrificate cat mai repede posibil, cel târziu în următoarele doua ore. Animalele care nu se pot deplasa nu trebuie tarate la locul de sacrificare, ci trebuie ucise acolo unde stau culcate, iar atunci când este posibil şi nu se provoacă o suferinta inutila animalului, acesta va fi transportat pe un carucior sau pe o platforma mobila către spaţiul de sacrificare de urgenta (sala sanitară).

II. Cerinţe pentru animalele care nu sunt livrate în containere
1. În abatoare echipamentul pentru descărcarea animalelor trebuie sa aibă podea nealunecoasa şi protecţii laterale. Puntile, rampele şi culoarele trebuie prevăzute cu protecţii laterale, cu traverse sau cu alte mijloace de protecţie care sa prevină căderea animalelor. Rampele de ieşire sau de intrare trebuie sa prezinte cea mai mica inclinatie posibila.
2. În timpul descărcării animalelor trebuie avut grija ca animalele sa nu fie speriate, agitate sau maltratate şi sa se asigure ca nu sunt rasturnate. Animalele nu trebuie sa fie ridicate de cap, coarne, urechi, picioare, coada sau par (blana, lana) pentru a nu li se provoca suferinţe sau dureri inutile. Atunci când este cazul, animalele trebuie manate individual.
3. Animalele trebuie miscate cu atentie. Pasajele de trecere trebuie construite astfel încât sa reducă riscul de ranire a animalelor şi trebuie dispuse astfel încât sa utilizeze tendintele lor gregare. Instrumentele destinate conducerii animalelor trebuie folosite numai pentru acest scop şi numai pentru perioade scurte. Folosirea instrumentelor care administrează socuri electrice trebuie evitata cat mai mult posibil. În orice caz, aceste instrumente trebuie folosite pentru animale adulte, bovine şi porci adulti care refuza sa se deplaseze şi numai atunci când au în fata lor loc suficient în care sa se deplaseze. Socurile trebuie sa dureze cel mult o secunda, sa fie distribuite adecvat şi sa fie aplicate numai pe muschii trenului posterior.
4. Animalele nu trebuie lovite şi nu se vor aplica presiuni în nici o parte sensibila a corpului. În mod special coada animalelor nu se va strivi, rasuci sau rupe, iar ochii nu vor fi traumatizati. Animalele nu vor fi impinse şi nici lovite cu picioarele.
5. Animalele nu trebuie duse la locul de sacrificare decât dacă pot fi sacrificate imediat. Dacă nu sunt sacrificate imediat după sosire, atunci trebuie adapostite.
6. Fără a aduce atingere derogarilor prevăzute de art. 4 şi 14 din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, abatoarele vor deţine un număr suficient de boxe pentru adăpostirea corespunzătoare a animalelor, cu protecţie eficienta impotriva vremii nefavorabile.
7. Pe lângă respectarea cerinţelor stabilite deja prin regulile comunitare, adăposturile trebuie sa aibă:
a) podele care sa evite alunecarea animalelor şi care sa nu provoace rani la contactul cu acestea;
b) ventilaţie adecvată, ţinându-se seama de variatiile extreme de temperatura şi de umiditate care pot fi asteptate. Atunci când se folosesc mijloace mecanice de ventilaţie, trebuie sa se prevadă echipamente de rezerva de urgenta pentru cazul unei întreruperi de curent;
c) iluminare artificiala suficienta pentru a permite inspectarea tuturor animalelor în orice moment; dacă este necesar, trebuie sa se asigure iluminare adecvată de rezerva;
d) dacă este necesar, echipament pentru legarea animalelor;
e) dacă este necesar, asigurarea unei rezerve de material adecvat pentru asternut, pentru animalele adapostite pe timpul nopţii.
8. Abatoarele care în afară de adăposturile menţionate mai sus au şi adaposturi în aer liber fără acoperire naturala sau umbrar trebuie sa asigure protecţia animalelor impotriva condiţiilor nefavorabile de clima. Adăposturile în aer liber trebuie întreţinute astfel încât sa nu prezinte nici un risc fizic, chimic sau pentru sănătate.
9. Animalele care nu sunt duse direct la sacrificare la sosirea la abator trebuie sa aibă apa de baut la discretie din echipamente adecvate, tot timpul. Animalele care nu au fost sacrificate în termen de 12 ore de la sosire trebuie furajate cu cantităţi moderate de furaje, la intervale adecvate de timp.
10. Animalele care sunt ţinute timp de 12 ore sau mai mult la abator trebuie adapostite şi, dacă este necesar, legate astfel încât sa se poată culca fără dificultate. Dacă animalele nu sunt legate, furajele trebuie administrate astfel încât sa permită animalelor sa se furajeze fără a fi deranjate.

III. Cerinţe pentru animalele livrate în containere
1. Containerele în care animalele sunt transportate trebuie manipulate cu atentie şi nu trebuie aruncate, scapate sau lovite. Dacă este posibil, acestea trebuie încărcate şi descărcate pe orizontala şi mecanic.
2. Animalele livrate în containere prevăzute cu podea perforata sau flexibila trebuie descărcate cu atentie deosebita pentru a se preveni ranirea. Dacă este cazul, animalele trebuie descărcate individual din containere.
3. Animalele care au fost transportate în containere trebuie sacrificate cat mai curând posibil; în caz contrar, acestea trebuie adapate şi furajate conform cap. II pct. 9 din prezenta anexa.

ANEXA 2 - la norma sanitară veterinara
CONTENTIONAREA - animalelor înainte de asomare, sacrificare sau ucidere

1. Animalele trebuie contentionate astfel încât sa nu li se provoace în mod intentionat sau neintentionat suferinta, durere, ranire sau contuzii. În cazul sacrificarii rituale, este obligatorie contentia bovinelor înainte de sacrificare prin folosirea unei metode mecanice care sa nu provoace durere, suferinţe, contuzie ori ranire.
2. Picioarele animalelor nu trebuie legate, iar animalele nu trebuie suspendate înainte de asomare sau de ucidere. Pasarile şi iepurii pot fi suspendaţi în vederea sacrificarii, cu condiţia ca asomarea sa se realizeze fără întârziere şi sa se ia măsuri adecvate pentru a se asigura ca la punctul de asomare acestea se afla într-o stare de relaxare suficienta pentru o asomare eficienta. Mai mult decât atât, prinderea unui animal într-un sistem de contentie nu trebuie asociata sub nici o forma cu suspendarea animalului.
3. Animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice ori electrice, aplicate pe cap, trebuie prezentate într-o astfel de poziţie încât echipamentul sa poată fi folosit adecvat, cu usurinta şi pe o perioada determinata. În cazul solipedelor sau bovinelor autoritatea competenta poate autoriza utilizarea unor mijloace adecvate care sa limiteze miscarile capului.
4. Echipamentul de asomare electrica nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a miscarilor sau de imobilizare a animalelor şi nici ca mijloc de a face animalele sa se deplaseze.

ANEXA 3 - la norma sanitară veterinara
ASOMAREA SAU UCIDEREA - animalelor, altele decât cele crescute pentru blana

I. METODE PERMISE
(1) Asomarea
1. Pistolul cu glonte captiv
2. Lovirea urmată de pierderea cunostintei
3. Electronarcoza
4. Expunerea la dioxid de carbon
(2) Uciderea
1. Pistol cu glonte liber sau pusca
2. Electrocutarea
3. Expunerea la dioxid de carbon
(3) Cu toate acestea, autoritatea competenta poate autoriza decapitarea, dislocarea gatului sau folosirea unei camere vidate ca metoda de ucidere pentru anumite specii, cu condiţia ca acestea sa respecte cerinţele art. 3 din norma sanitară veterinara şi cerinţele specifice stabilite la pct. III.

II. CERINŢE SPECIFICE PENTRU ASOMARE
Asomarea nu trebuie sa fie efectuată decât atunci când este urmată imediat de sangerarea animalului.
1. Pistolul cu glonte captiv
a) Pistolul cu glonte captiv trebuie pozitionat astfel încât sa se asigure ca proiectilul pătrunde în cortexul cerebral. Se interzice în special impuscarea vitelor în zona occipitala. Oile şi caprele pot fi impuscate în zona occipitala dacă prezenta coarnelor nu permite folosirea zonei frontale. În astfel de situaţii impuscarea se face imediat înapoia bazei coarnelor şi tintindu-se către gura, iar sangerarea trebuie efectuată în timp de 15 secunde de la impuscare.
b) Când se foloseşte un pistol cu glonte captiv operatorul trebuie sa se asigure ca glontele se retrage la extensia completa, după fiecare impuscare. Dacă nu se retrage la extensia completa, pistolul nu va mai fi folosit încă o data pana când nu va fi reparat.
c) Animalele nu se introduc în boxele de asomare pana când operatorul care urmează sa efectueze asomarea nu este pregătit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contentiona capul pana când operatorul nu este pregătit sa le asomeze.
2. Lovirea urmată de pierderea cunostintei
a) Aceasta metoda permite numai folosirea unui instrument mecanic care administrează o presiune pe craniul animalului în urma percutiei, fără penetrarea craniului. Operatorul trebuie sa se asigure ca instrumentul se aplica în poziţia corespunzătoare, conform instrucţiunilor de utilizare, pentru a produce o asomare eficienta, fără fracturarea craniului.
b) În cazul loturilor mici de iepuri, la care se foloseşte o presiune nemecanica pe craniu, operaţiunea trebuie efectuată astfel încât animalele sa fie aduse imediat în starea de inconstienta şi sa rămână astfel pana când mor, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara.
3. Electronarcoza
A. Electrozii
a) Electrozii trebuie plasati astfel încât sa cuprindă creierul, permitand curentului sa treacă prin acesta. Se vor lua măsuri corespunzătoare care sa asigure ca exista un contact electric bun, prin îndepărtarea lanii în exces sau prin udarea pielii.
b) Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:
(i) sa aibă un dispozitiv care sa masoare impedanta curentului şi sa nu permită funcţionarea aparatului dacă nu trece curentul minim necesar;
(ii) sa incorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care sa indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;
(iii) sa fie conectat la un dispozitiv care sa indice voltajul şi intensitatea curentului, pozitionat astfel încât sa fie uşor vizualizat de către operator.
B. Asomare cu baie de apa
a) Atunci când se folosesc asomatoare cu baie de apa pentru asomarea pasarilor, nivelul de apa trebuie sa poată fi reglat astfel încât sa se asigure realizarea unui contact bun cu capul pasarilor.
Puterea şi durata curentului folosit în acest caz vor fi determinate de Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor astfel încât sa se asigure ca pasarile isi pierd cunostinta imediat şi rămân astfel pana când mor.
b) Dacă se asomeaza mai multe păsări în aceeaşi baie de apa, voltajul trebuie sa fie satisfăcător astfel încât fiecare pasare sa fie asomata corespunzător.
c) Se vor lua măsuri corespunzătoare care sa asigure o buna conductibilitate electrica prin udarea legăturilor de prindere a picioarelor.
d) Baile de asomare pentru păsări trebuie sa aibă dimensiuni corespunzătoare pentru toate tipurile de păsări ce urmează sa fie asomate şi nu trebuie sa se reverse la introducerea pasarilor. Electrodul care se imerseaza în apa trebuie sa cuprindă toată lungimea baii de asomare.
e) Dacă este cazul, trebuie sa se asigure un sistem de rezerva care sa poată fi acţionat manual.
4. Expunerea la dioxid de carbon
a) Concentratia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie sa fie de minimum 70% din volum.
b) Camera în care porcii sunt expusi la gaz şi echipamentul folosit pentru manarea porcilor prin camera trebuie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite ranirea porcilor sau compresia pieptului şi sa le permită acestora sa rămână în poziţie patrupeda pana când isi pierd cunostinta. Se va asigura o iluminare adecvată în camera de asomare şi în dispozitivul pentru manarea porcilor încât sa permită acestora sa se vada unii pe alţii şi împrejurimile.
c) Camera trebuie prevăzută cu dispozitive pentru măsurarea concentratiei de gaz la punctul de maxima expunere, care sa avertizeze clar sonor sau luminos dacă scade sub nivelul cerut concentratia de dioxid de carbon.
d) Porcii trebuie ţinuţi în boxe sau în containere în care sa se vada unii pe alţii şi trebuie manati în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalatie. Porcii trebuie manati cat mai repede posibil de la intrare către punctul de maxima concentraţie a gazului şi trebuie expusi la acest gaz suficient de mult timp astfel încât sa se asigure ca rămân inconstienti pana la sacrificare.

III. CERINŢE SPECIFICE PENTRU UCIDERE
1. Pistolul cu glonte liber sau pusca
Aceste metode, care pot fi folosite pentru a ucide specii diferite, în special vanat mare de ferma şi caprioare, trebuie autorizate de Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, care trebuie sa dispună ca aceste arme sa fie folosite corect numai de personal calificat, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara.
2. Decapitarea şi dislocarea gatului
Aceste metode folosite numai pentru uciderea pasarilor trebuie autorizate de autoritatea competenta, care trebuie sa se asigure ca aceste metode sunt aplicate corect numai de către personal calificat, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara.
3. Electrocutarea şi dioxidul de carbon
Autoritatea competenta poate autoriza uciderea unor specii diferite prin aceste metode, cu condiţia ca, suplimentar fata de prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara, sa fie îndeplinite şi prevederile specifice stabilite la cap. II pct. 3 şi 4 ale prezentei anexe. De asemenea, pentru a fi îndeplinite aceste cerinţe, se vor stabili puterea şi durata curentului electric folosit, precum şi concentratia şi durata expunerii la dioxidul de carbon.
4. Camera de vid
Aceasta metoda, care se foloseşte numai pentru uciderea fără sangerare a anumitor animale din speciile de vanat de crescatorie (fazani, prepelite şi potarnichi) trebuie autorizata de Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, care va dispune ca, suplimentar fata de prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara, sa fie îndeplinite următoarele condiţii:
a) animalele sunt plasate într-o camera etansa care se videaza cu ajutorul unei pompe electrice puternice;
b) vidul se menţine pana când animalele mor;
c) animalele sunt introduse în grup în containere de transport proiectate în acest scop, ce pot fi plasate în camera de vid.

ANEXA 4 - la norma sanitară veterinara
SANGERAREA ANIMALELOR

1. Pentru animalele care au fost asomate sangerarea trebuie facuta imediat după asomare, astfel încât sa se asigure o sangerare rapida, profunda şi completa. În orice caz, sangerarea trebuie facuta înainte ca animalele sa isi recapete cunostinta.
2. a) Toate animalele care au fost asomate trebuie sangerate prin incizarea cel puţin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta porneşte.
b) După incizia vaselor sanguine nu se va aplica nicio procedura de fasonare şi nicio stimulare electrica înainte ca sangerarea sa fie completa.
3. Atunci când o singura persoana efectuează asomarea, prinderea, agatarea şi sangerarea animalelor, acea persoana trebuie sa efectueze aceste operaţiuni fără întrerupere la fiecare animal înainte de a trece la animalul următor.
4. Dispozitivele manuale de rezerva trebuie asigurate acolo unde sangerarea se face cu cutite automate, astfel încât în cazul unei întreruperi de curent pasarile sa poată fi sacrificate imediat.

ANEXA 5 - la norma sanitară veterinara
METODE - de ucidere pentru controlul unor boli

Metode permise:
1. orice metoda descrisă în anexa nr. 3 la norma sanitară veterinara, care sa cauzeze o moarte sigura;
2. în plus, Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate permite folosirea altor metode pentru uciderea animalelor constiente, conform prevederilor art. 3 din norma sanitară veterinara, cu condiţia ca, în special:
a) dacă metodele folosite nu produc moartea imediata (de exemplu, impuscarea cu bolt captiv), sa se ia măsuri adecvate pentru a ucide animalele cat mai curând posibil şi, în orice caz, înainte ca acestea sa isi recapete cunostinta;
b) sa nu se acţioneze deloc asupra animalului pana când nu s-a constatat ca este mort.

ANEXA 6 - la norma sanitară veterinara
METODE - de ucidere pentru animalele de blana

I. Metode permise:
1. instrumente acţionate mecanic care penetreaza creierul;
2. injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice;
3. electrocutarea pentru a provoca stop cardiac;
4. expunerea la monoxid de carbon;
5. expunerea la cloroform;
6. expunerea la dioxid de carbon.
Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va stabili cea mai adecvată metoda de ucidere pentru fiecare specie, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitară veterinara.

II. Cerinţe specifice
1. Instrumente acţionate mecanic, care penetreaza creierul
a) Instrumentele trebuie pozitionate astfel încât sa se asigure ca proiectilul pătrunde în cortexul cerebral.
b) Aceasta metoda este permisă numai dacă este urmată imediat de sangerare.
2. Injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice
Sunt admise a se folosi numai acele medicamente, doze şi modalităţi de administrare care cauzează o pierdere imediata a cunostintei, urmată de moarte.
3. Electrocutarea pentru a provoca stop cardiac
Electrozii trebuie plasati astfel încât sa inconjoare creierul şi inima, iar nivelul minim de curent folosit sa ducă la pierderea imediata a cunostintei şi la stop cardiac. Cu toate acestea, pentru vulpi, la care electrozii se aplica la gura şi rect, se va aplica un curent cu o valoare medie de 0,3 amperi, cel puţin 3 secunde.
4. Expunerea la monoxid de carbon:
a) camera în care animalele sunt expuse la gaz trebuie proiectata, construită şi intretinuta astfel încât sa se evite ranirea animalelor şi sa se permită supravegherea acestora;
b) animalele trebuie introduse numai după ce camera a fost umpluta cu monoxid de carbon la o concentraţie de cel puţin 1% din volumul provenit dintr-o sursa de monoxid de carbon 100%;
c) gazul produs de un motor special adaptat pentru acest scop poate fi folosit pentru uciderea mustelidelor şi chinchilelor, cu condiţia ca testele sa indice ca gazul:
- a fost racit corespunzător;
- a fost filtrat suficient;
- este liber de orice materie sau gaz iritant;
- iar animalele nu vor fi introduse în camera pana când concentratia de monoxid de carbon nu a atins cel puţin 1% din volum;
d) când este inhalat, gazul trebuie sa induca în primul rând anestezia generală, după care sa cauzeze o moarte sigura;
e) animalele trebuie menţinute în camera pana când sunt moarte.
5. Expunerea la cloroform
Expunerea la cloroform poate fi folosită pentru a ucide chinchilele, respectându-se următoarele cerinţe:
a) camera în care animalele sunt expuse la gaz sa fie proiectata, construită şi intretinuta astfel încât sa se evite ranirea lor şi sa se permită supravegherea acestora;
b) animalele sa fie introduse în camera numai dacă se asigura o atmosfera saturata în cloroform;
c) când este inhalat, gazul trebuie sa induca în primul rând anestezia generală, după care sa cauzeze o moarte sigura;
d) animalele trebuie menţinute în camera pana când sunt moarte.
6. Expunerea la dioxid de carbon
Dioxidul de carbon poate fi folosit pentru a ucide mustelidele şi chinchilele, respecandu-se următoarele condiţii:
a) camera în care animalele sunt expuse la gaz sa fie proiectata, construită şi intretinuta astfel încât sa se evite ranirea animalelor şi sa se permită supravegherea acestora;
b) animalele sa fie introduse în camera numai dacă atmosfera conţine concentratia maxima de dioxid de carbon, asigurata de o sursa de dioxid de carbon 100%;
c) când este inhalat, gazul trebuie sa induca în primul rând anestezia generală, după care sa cauzeze o moarte sigura;
d) animalele trebuie menţinute în camera pana când mor.

ANEXA 7 - la norma sanitară veterinara
UCIDEREA - puilor supranumerari şi a embrionilor din deşeurile de incubatie

I. Metode permise pentru uciderea puilor:
1. folosirea unui aparat mecanic care sa provoace o moarte rapida;
2. expunerea la dioxid de carbon;
3. cu toate acestea, Autoritatea Nationala Sanitară Vaterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate permite utilizarea altor metode recunoscute ştiinţific pentru ucidere, cu condiţia ca acestea sa fie conforme prevederilor art. 3 din norma sanitară veterinara.

II. Cerinţe specifice:
1. folosirea unui aparat mecanic care sa provoace o moarte rapida:
a) animalele trebuie ucise cu un aparat care sa fie prevăzut cu un mecanism rotativ rapid, dotat cu lame sau cu boseluri de polistiren expandat;
b) aparatul trebuie sa aibă o capacitate adecvată care sa asigure ca toate animalele sunt ucise imediat, chiar dacă sunt manipulate în număr mare;
2. expunerea la dioxid de carbon:
a) animalele trebuie plasate într-o atmosfera cu o concentraţie maxima de dioxid de carbon, asigurata de o sursa de dioxid de carbon 100%;
b) animalele trebuie menţinute în camera pana când mor.

III. Metode permise pentru uciderea embrionilor:
1. pentru a ucide instantaneu orice embrion viu toate deşeurile de incubatie trebuie trecute prin aparatul mecanic menţionat la cap. II pct. 1;
2. cu toate acestea, Autoritatea Nationala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate permite utilizarea altor metode recunoscute ştiinţific pentru ucidere, cu condiţia ca acestea sa fie conforme prevederilor art. 3 din norma sanitară veterinara.


20 decembrie este data în care Biserica Ortodoxa îl prăznuieşte pe Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul. Tăierea porcului de ziua acestui sfânt este una din cele mai bine păstrate tradiţii. Porcul îngrăşat cu grăunţe, făină, tărâţe, bostani, va avea cea mai bună carne. Se ştie că animalele visează în ajunul Ignatului că vor fi tăiate. Pe de o parte tradiţia milenară, pe de altă parte grija faţă de animale. Un mit povesteşte cum Ignat a vrut să taie porcul dar şi-a lovit, din greşeală, tatăl… după care a înnebunit. Un alt mit, Ignat este divinitatea solară. Tradiţia relatează un întreg ceremonial de tăiere a porcului. Nu este vorba despre mâncarea în sine ci de un sacrificiu ritual. Moartea grea a porcului este cauzată de participarea la ritual a celor miloşi. Copiii casei trebuie să fie însemnaţi pe frunte cu sângele animalului sacrificat. Semnul crucii cu sânge îi ocroteşte pe tot timpul anului şi îi ţine sănătoşi. În ziua de Ignat porcul ocupă întreaga zi. Femeile şi bărbaţii tranşează porcul, pregătesc slănina, caltaboşii, sângeretele. Pentru că nu exista frigider, carnea se prăjea, se presăra cu sare şi se păstra în untură. În multe locuri această tradiţie s-a prelungit. În rest, pregătirile sunt pentru Crăciun.
Informaţiile despre Sfântul Ignatie al Antiohiei provin din cele şapte scrisori ale sale (certificate de Irineu, Origen, Eusebiu si Ieronim). În toate formulele de adresare din introducerile celor şapte scrisori, el se numeşte "Teoforul": "cel care a fost purtat de Dumnezeu" sau "cel care îl poartă pe Dumnezeu". Potrivit tradiţiei, primul sens face referire la o întâmplare din copilăria lui Ignatie, el fiind copilul luat în braţe de Iisus, pe care l-a dat pilda de smerenie ucenicilor Săi (Matei 18, 2-4). Cel de-al doilea sens, mai plauzibil, porneşte chiar de la mărturia lui Ignatie, care, în toate epistolele, scrie ca îl poarta pe Hristos în inima.

Niciun comentariu: