Conferinţă de presă susţinută de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la Iaşi
Călin Popescu Tăriceanu
Doresc să vă spun „La Mulţi ani” cu ocazia Zilei Unirii, în egală măsură tuturor românilor, astăzi, când este o zi atât de importantă pentru naţiunea română şi pentru statul român.
Unirea Principatelor a fost un moment decisiv al perioadei de modernizare şi de europenizare a României: al doilea mare pas după revoluţia de la 1848, care a însemnat emanciparea celor două Principate, trecerea de sub regimul, dinspre mentalitatea oarecum fanariotă înspre ceea ce înseamnă România cu adevărat modernă şi europeană. Şi cred că este nevoie să subliniem că acest moment important, istoric, a fost generat de o serie de personalităţi politice ale vremii, care întâi s-au remarcat în perioada Revoluţiei paşoptiste, şi apoi au putut să îşi ducă ideile mai departe şi graţie unei conjuncturi europene favorabile, în care Napoleon al-III-lea a avut un rol extrem de important în ceea ce înseamnă crearea statului naţional şi formarea României ca stat naţiune.
Evoluţia României a fost una fericită, pentru că ulterior, după primul război mondial, s-a reuşit reîntregirea României în graniţele ei naturale şi fireşti. Şi acest proces care a început în prima jumătate a secolului 19 a putut să continue în mod fericit.
Astăzi, prin reintegrarea României în spaţiul european definit de UE, cred că putem spune că suntem într-o a doua perioadă de modernizare a României, şi mă bucur că alături de înaintaşii noştri, astăzi, noi, liberalii, putem să avem o contribuţie decisivă în ceea ce înseamnă o a doua modernizare a României.
Nu vreau să mai elaborez mult pe acest subiect care are o puternică conotaţie istorică. Vreau să mă refer la câteva lucruri de actualitate şi îmi pare bine, într-un fel, că domnul Fenechiu este alături de mine şi îmi pare rău. Îmi pare rău şi am să vă spun de ce: pentru că întotdeauna când este de faţă o anumită persoană, anumite lucruri bune pe care aş dori să le spun mi le cântăresc şi mai mult, pentru ca să nu îl pun într-o situaţie dificilă faţă de ceilalţi şi să creadă că fac o declaraţie de circumstanţă. Dar trebuie să recunosc că acest lucru se întâmplă, din păcate. Nu este valabil peste tot. Există în anumite locuri din ţară, în anumite judeţe, oameni care au o anumită viziune şi o anumită ambiţie de a pune lucrurile în mişcare. O anumită viziune pentru a defini anumite obiective care sunt de interes general, de interes public general, care înţeleg care este rostul activităţilor de parlamentari şi printr-o insistenţă, care eu cred că este de bună calitate, reuşesc să ducă la concretizare aceste lucruri. Nu este singurul deputatul Fenechiu, mai am un coleg aici în sală, care este la fel de bine cunoscut ieşenilor. Este vorba de ministrul Vosganian, care este şi el parlamentar de Iaşi.
Cu toată rezerva pe care mi-o impune funcţia pe care o am, vreau să subliniez că ei au avut o contribuţie foarte importantă în demararea unor proiecte care sunt benefice Iaşi-ului, regiunii, şi care ajută Iaşi-ul să redevină cu adevărat capitala Moldovei, după ce, eu o spun cu surprindere, am constat că Bacău devenise mult mai important decât Iaşi. Din punct de vedere economic, din punct de vedere aproape şi politic, Bacău avea predominanţa în regiunea Moldovei. Eu nu am o preferinţă pentru unul dintre oraşe, dar, ţinând cont de tradiţia Iaşi-ului ca important centru istoric şi cultural şi universitar, m-aş fi aşteptat în anii 90 ca Iaşi să se transforme mai repede şi să devină un motor sau un pol de dezvoltare puternic al Moldovei.
Se întâmplă ceva mai târziu, la 15 ani distanţă, totuşi e un lucru bun şi cred că am mai spus-o când am fost în Iaşi: Iaşi are un avantaj pe care nu ştiu dacă mulţi l-au înţeles, dar o să devină din ce în ce mai important în perioada care urmează şi în care în continuare, în România, se vor face investiţii majore. Acest avantaj se numeşte existenţa Centrului Universitar. Investiţiile care se fac astăzi într-o Românie care este o ţară competitivă, atractivă, au nevoie de personal cu înaltă calificare. Aşa încât, Iaşi are un avantaj natural din această calitate. Dezavantajul Iaşi-ului este că se află în zona de est a ţării. Prin urmare, ţinând cont că principalele fluxuri economice şi comerciale se desfăşoară cu ţările UE, a fi mai aproape de graniţa de vest este un avantaj, după cum dezavantajul este când te afli în est. Consecinţa logică care este ? Necesitatea unei legături rapide cu graniţa de vest şi cu centrul Europei, prin urmare, pentru a potenţa avantajele şi a majora atractivitatea Iaşi-ului. De aceea, cred că cel mai important proiect care se va face în următoarea perioadă pentru Iaşi este de departe Autostrada care va lega Iaşi de Târgu-Mureş. Pot să vă spun că suntem într-o fază mult mai avansată decât vă puteţi imagina: studiul de prefazibilitate a fost aprobat şi pe baza studiului de prefazibilitate Compania Naţională de Administrare a Autostrăzilor va putea să înceapă procedurile de concesiune pentru cele trei tronsoane de 100 de km, care constituie legătura Iaşi - Târgu-Mureş. Este aprobat traseul şi, prin urmare, procedurile de concesionare vor putea să înceapă. În acest fel, chiar şi mie, ca prim-ministru, îmi va fi mai uşor când mă întâlnesc cu investitorii importanţi care ne consultă cu privire la amplasamentul investiţiilor lor, să le indic Iaşi ca o destinaţie. Pentru că altfel acest avantaj de care vorbeam, existenţa Centrului Universitar, nu poate să fie fructificat. Acesta este motivul pentru care multe investiţii se concentrează în zona de vest a ţării, datorită unor elemente de ordin logistic, de infrastructură. Probabil că în următoarea perioadă o să mai auziţi de o investiţie mare şi de răsunet în România, pe care mi-aş fi dorit foarte mult să o aduc în această zonă. Dar cred că aceste considerente de care vorbeam, logistice, nu vor fi suficiente pentru a învinge celelalte contra-argumente.
Al doilea obiectiv important la care doresc să mă refer este Spitalul Regional Universitar de Urgenţă, care face parte din ansamblul de opt spitale regionale, proiect care se naşte cu oarecare întârziere. Dar care va demara, vă garantez, în acest an. Şi Iaşi-ul, care are un Centru Universitar de Medicină puternic, în mod firesc va fi unul din aceste locuri. Ştiu că este un subiect de actualitate pentru dvs. Din păcate, găsirea amplasamentului a durat, din punctul meu de vedere, nepermis de mult şi vă pot spune că nu este problema Guvernului găsirea unei locaţii. Nu vreau să arăt cu degetul către nimeni. Vreau să subliniez însă că găsirea unei locaţii nu este problema Guvernului. Problema Guvernului este să asigure proiectarea şi finanţarea lucrărilor.
Dar, până atunci, am să vă dau o altă informaţie, bună, sper, şi anume: la Iaşi se va crea un Institut Oncologic pentru regiunea Moldovei, astfel încât bolnavii să nu fie nevoiţi să vină la Bucureşti pentru tratamente şi îngrijire.
Un alt proiect prioritar pe care îl avem în atenţie este legat de restaurarea Palatului Culturii din Iaşi. Vă informez că suma care va fi alocată în final este de 7,8 milioane de euro, pe durata a trei ani. Îmi doresc foarte mult ca această clădire de patrimoniu să fie restaurată după regulile artei şi el să poată să intre în circuitul cultural al Iaşi şi al Moldovei.
În final aş dori să fac câteva referiri la modul în care autorităţile locale din judeţul Iaşi au gestionat programele de finanţare pe Ordonanţa 7. Gradul de absorbţie a sumelor alocate în anul 2007 pentru judeţul Iaşi este de 95,6%. Mă bucur că putem să vorbim şi de experienţe pozitive, pentru că programul este unul foarte important în ceea ce înseamnă modernizarea şi dezvoltarea zonelor rurale. Odată ce acest program va duce la dezvoltarea şi la ameliorarea infrastructurii în mediul rural, atunci vă pot spune că nivelul şomajului va scădea, pentru că posibilitatea de amplasare a unor investiţii în aceste zone va creşte. Atractivitatea pentru investiţii în zone unde există forţă de muncă disponibilă şi cu costuri mai reduse este una evidentă şi acest lucru este un criteriu la care toţi investitorii se uită, şi numai în acest fel vom putea să ridicăm nivelul de trai, condiţiile de viaţă din mediul rural. Sunt proiecte pe Ordonanţa 7 de care vor beneficia nu mai puţin de 150.000 de locuitori din judeţul Iaşi.
Pe anul 2007, numai pentru cheltuielile de proiectare şi execuţie, au fost alocaţi 283 de miliarde de lei vechi, o sumă impresionantă. Judeţul Iaşi se află într-un alt plasament, care, probabil, vă interesează: pe locul 11 ca număr de unităţi administrativ-teritoriale care au primit finanţare pentru execuţia lucrărilor de investiţii. Dacă tot vorbim de sume de bani pentru diferite lucrări, pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare au fost alocaţi 95 de miliarde de lei, iar pentru modernizarea unităţilor de învăţământ, sunt 300 de unităţi de învăţământ care au beneficiat de nu mai puţin de 804 miliarde de lei.
Sunt câteva lucruri la care am dorit să mă refer, pentru că sunt la Iaşi şi consider că este de obligaţia Guvernului, prin politicile publice pe care le duce, să încerce să echilibreze şi să repartizeze într-o manieră judicioasă investiţiile, pentru a reduce decalajele care există între anumite regiuni şi anumite judeţe ale ţării. Mai mult de atât, spuneam că am convingerea că Iaşi poate să devină un motor de dezvoltare pentru întreaga Moldovă. Şi din această perspectivă cred că investiţiile care se vor face, fie din bani de la buget, fie investiţiile private, şi de multe ori unele se completează cu celelalte, iar întotdeauna investiţiile private vin în urma investiţiilor făcute de autorităţi, vor putea să transforme într-adevăr Iaşi într-un punct de vital interes pentru întreaga Moldovă. Acum profit aici de prezenţa domnului ministru Varujan Vosganian, dacă o să aveţi întrebări să-i adresaţi, vă rog să nu ezitaţi. Vă stau la dispoziţie.
Reporter: Cum comentaţi politizarea sărbătorii de astăzi şi, în al doilea rând, ce o să faceţi la Ministerul Justiţiei ? Depuneţi până la urmă sesizarea ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu aş putea spune că am observat o politizare a manifestării de astăzi. Cel puţin prezenţa reprezentanţilor unor partide nu poate fi considerată ca o politizare. În al doilea rând, eu ca liberal, nu am de ce să ascund faptul că liberalii au avut într-adevăr o contribuţie esenţială şi la realizarea Unirii şi la modernizarea României. Este un lucru de care sunt mândru şi de care sunt mândri toţi românii. După cum aţi văzut, nu am îngroşat acest aspect în alocuţiunea pe care am făcut-o, dar nu cred că este un lucru de care trebuie să ne fie ruşine. În final am să vă mai spun ceva, pentru ca lucrurile să fie bine înţelese şi clare. În perioada comunistă, în cărţile de istorie se spunea că istoria o face poporul. Convingerea mea intimă este că istoria o fac personalităţile.
Reporter: Credeţi că este necesar avizul Parlamentului pentru urmărirea penală a unor miniştri? Vă gândiţi la suspendarea ministrului Păcuraru acum, când ministrul Justiţiei a dat drumul la avize ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ştiu dacă conferinţa de presă este cel mai bun loc pentru a explica un lucru care este esenţial într-o democraţie parlamentară. De la Talkville toată lumea ştie că principiul fundamental pe care se bazează funcţionarea democraţiei parlamentare este controlul şi echilibrul reciproc al puterilor în stat. Puterile în stat sunt trei, în concepţia clasică, sau patru, în concepţia modernă. În concepţia clasică: Justiţia, Legislativul şi Executivul. Mai modern, avem a patra putere care este Presa. În această arhitectură instituţională Guvernul primeşte încrederea, învestitura, de la Parlament şi este obligat să răspundă în faţa Parlamentului. Parlamentul este instituţia care cenzurează actele Guvernului, în diferite forme, mergând până la forma ultimă care este moţiunea de cenzură, care este aprobată şi provoacă căderea Guvernului. Trebuie să înţelegem că aşa funcţionează puterile în orice stat democratic modern. Noi nu putem să eludăm rolul Parlamentului de a cenzura actele Guvernului. Deci, miniştri sunt responsabili în faţa Parlamentului. Parlamentul are tot dreptul să analizeze actele Guvernului. Punctul doi pe care vreau să îl spun este că trebuie să fim foarte atenţi şi să facem o delimitare în ceea ce priveşte acţiunea Justiţiei. Justiţia poate să intervină în ceea ce priveşte legalitatea actelor întreprinse de miniştri, dar nu are dreptul să cenzureze decizia politică. Pentru decizia politică este responsabil Guvernul şi ministrul. Şi după aceea dă socoteală în faţa Parlamentului. Justiţia nu poate să discute despre oportunitatea politică a unei decizii. Să fie foarte clar. Când este vorba de acte de corupţie sau ceva, fără îndoială nu am niciun fel de obiecţie în privinţa rolului pe car trebuie să îl joace Justiţia. Dar în rest, de foarte multe ori am văzut în ultima vreme, că există o tentaţie ca anumite decizii politice să fie contestate de Justiţie. Acest lucru nu se întâmplă nicăieri. Nicăieri.
Reporter: Va fi sau nu până la urmă Norica Nicolai ministrul al Justiţiei ? Se aşteaptă un raport....
Călin Popescu-Tăriceanu: M-a întrebat şi colegul dvs. şi îmi cer scuze că nu am dat un răspuns. Şi zilele trecute am spus acelaşi lucru. Aştept ca consilierii juridici, cu care m-am consultat, să îmi dea un punct de vedere bine fundamentat asupra necesităţii şi oportunităţii unei sesizări la Curtea Constituţională pe baza refuzului preşedintelui de a o numi pe Norica Nicolai. Eu am afirmat că şi acesta este un considerent preponderent politic. Şi mai departe sunt anumite considerente de ordin juridic care trebuie să fie avute în vedere. Spuneam că eu am afirmat că Norica Nicolai nu poate fi considerată nepotrivită pentru funcţia de ministru al Justiţiei de către preşedinte, în măsura în care ea îndeplineşte condiţiile legale. Răspunderea politică pentru numirea ei îmi revine mie. Nu revine nimănui altcineva. Şi eu am menţinut această propunere. Nu am retras această propunere. Deci, este foarte posibil ca rapid, în zilele următoare, să anunţ o decizie în acest sens, în legătură cu sesizarea sau nesesizarea Curţii Constituţionale.
Reporter: Dar are PNL o altă persoană care să fie pe placul domnului preşedintelui pentru a fi numită la Justiţie ?
Călin Popescu-Tăriceanu: La întrebarea dvs. vă răspund în două feluri. Nu am de ce să stau să evaluez o altă persoană, dar, după cum ştiţi, ca să găsim pe cineva pe placul preşedintelui, nouă, liberalii, ne cereţi o misiune imposibilă. Toţi suntem, probabil, aşa, ca un os în gât, îi stăm, şi eu nu fac un efort ca să găsesc pe cineva pe placul preşedintelui. Eu trebuie să găsesc pe cineva care să poată să conducă Ministerul de Justiţie neinfluenţat. Şi neinfluenţat de preşedinte, aşa cum s-a întâmplat în perioada când era ministru Monica Macovei.
Reporter: Procurorul General al României a spus că nu este nevoie de avizul Parlamentului pentru urmărirea penală. Cum interpretaţi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu interpretez în niciun fel. Nu trebuie să îi dau eu un răspuns.
Reporter: Cum comentaţi faptul că unii dintre miniştri Cabinetului dvs., în speţă Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, refuză să aplice legea în cazul celei mai mari universităţi private din Iaşi ? Este vorba de hotărâri definitive şi irevocabile ale Justiţiei pe care ministrul nu le pune în aplicare.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu cunosc această chestiune în detaliu.
Reporter: Domnul Fenechiu.....
Călin Popescu-Tăriceanu: Atunci, dacă vreţi să îl întrebaţi după aceea pe el nu am nimic împotrivă.
Reporter: Când se va stabili candidatul la Primăria Municipiului Iaşi şi dacă domnul Fenechiu este varianta cea mai bună pentru a se câştiga fotoliul la Iaşi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: În cadrul PNL avem un proces de evaluare a organizaţiilor şi a potenţialului candidaţilor. În fiecare judeţ avem o serie de sondaje, pe care le demarăm în toate judeţele ţării, pentru a putea face alegerea cea mai bună. Problema mea este, faţă de alte judeţe, unde nu avem candidaţi, că la Iaşi avem personalităţi care sunt convins că vor putea face faţă cu brio competiţiei electorale pentru Primăria Iaşi.
Reporter: Eu v-am întrebat dacă dl. Fenechiu este varianta cea mai bună ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu v-am răspuns. Mai mult de atât astăzi nu spun nimic.
Reporter: ..ceva cu Păcuraru?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Nu am luat în discuţie acest lucru, pentru că nu am de ce să iau în discuţie. Bine, este o situaţie uşor specială. Am informaţii în ceea ce priveşte acuzaţiile care i se aduc domnului Păcuraru. Dl. Păcuraru nu poate fi învinuit nici de trafic de influenţă, de nimic. Mai mult de atât, ca să am o clarificare suplimentară, am cerut Corpului de Control al Guvernului să facă o investigaţie în judeţul Gorj să vedem dacă există, cumva, un element care ar putea să constituie o problemă, pentru că în funcţie de aceste elemente eu pot să iau anumite decizii. Dar obligaţia mea este să plec de la o premiză de nevinovăţie până nu am nişte elemente concrete care să îmi indice dacă există sau nu probe pentru a aduce cuiva acuzaţii.
Reporter: Având în vedere deprecierea leului şi valul de scumpiri ......
Călin Popescu-Tăriceanu: Stimate domn, devalorizarea leului am văzut-o. Valul de scumpiri - nu ştiu la ce vă referiţi. Poate îmi spuneţi, că eu nu ştiu să existe. Aţi auzit dvs. că s-au scumpit astăzi gazele naturale? Şi dacă vorbiţi de gazele naturale, atunci nu mai vorbim de un val. Vorbiţi de un preţ la un produs. Iar dacă vă interesează acest lucru vă pot spune: da, gazele se vor scumpi, şi gazele se scumpesc nu pentru că vrea Tăriceanu, ci pentru că preţurile gazelor pe piaţa mondială cresc. Dacă dvs. credeţi că trebuie să acţionăm ca în perioada lui Gheorghiu Dej, condamnând specula şi speriind preţurile, atunci este bine să ne spuneţi că, poate, cine ştie, revenim la economia planificată şi renunţăm la economia de piaţă. Într-o ţară care este parte dintr-un sistem de economie globală şi unde o cotă importantă din resursele energetice le importăm, nu putem să avem noi alte preţuri în România decât preţurile care se practică peste tot pe piaţa mondială. Dar pentru că există în România categorii de persoane cu venituri reduse, vă pot spune de pe acum că majorarea preţului la gaze va fi însoţită de ajutoare care se vor acorda celor cu venituri sub un anumit plafon. Acest plafon a fost folosit şi anul trecut, tot pentru ajutoarele pe care le-am dat persoanelor cu venituri modeste. Plafonul este, dacă nu mă înşel, de 6.150.000 de lei vechi, venit mediu net pe membru de familie, şi cei care au sub acest venit vor primi o compensaţie care să le acopere, în integralitate, cheltuielile suplimentare generate de majorarea preţului la gaze. Dar în rest, v-aş ruga să fiţi mai grijuliu cu cuvintele când spuneţi valul de scumpiri. Gazele se scumpesc şi în Germania şi în Ungaria, peste tot. De aceea, de exemplu, la nivel european anul trecut nivelul de inflaţie a fost peste cel din anii precedenţi. Asta este economia din care facem parte şi nu avem cum să ne derobăm de la ea.
Reporter: Aveţi în vedere reducerea numărului de soldaţi ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Pe anumite teatre de operaţii va exista o diminuare. În Afganistan prezenţa noastră va fi una mai consistentă, dar misiunile care vor fi alocate aliaţilor în Afganistan vizează consolidarea administraţiei locale, în aşa fel încât instituţiile şi administraţia să poată să funcţioneze şi să permită, la un moment dat, retragerea completă a prezenţei străine din aceste zone.
Reporter: Deci reducerea va fi ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Da, sunt programate. Nu fac acum o declaraţie, să anunţ ceva, pentru că aceste lucruri sunt deja hotărâte încă din anul 2007. Sunt chestiunile care au fost făcute şi publice în legătură cu prezenţa militarilor noştri pe teatrele de operaţiuni. În plus faţă de ceea ce s-a hotărât sau a ceea ce a devenit evident în anul 2007, recent, la Consiliul European din decembrie, am hotărât să trimitem sau mai bine spus să ne arătăm disponibilitatea pentru a avea o prezenţă în Kosovo, împreună cu celelalte ţări europene, de 200 de militari.
Reporter: Aţi studiat planul de măsuri propus de PSD, că tot vorbeam de valul de scumpiri ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am studiat planul de măsuri, că nu avem un val de scumpiri şi atunci ... Chestia asta cu valul de scumpiri, când vorbiţi cu mine ca prim-ministru, îmi dă senzaţia că vreţi ca Guvernului să lupte cu preţurile. Chestiunea aceasta este puţin caraghioasă. Nu spun că nu mă preocupă. Am văzut nişte declaraţii ale sindicatului agricol Agrostar, care face nişte preziceri: că va creşte preţul pâinii cu 35-40%. De unde ştiu aceştia cu cât o să crească preţul pâinii, n-aş putea să vă spun. De la Institutul Naţional de Statistică şi Prognoză eu nu am primit asemenea date. Sau cu cât va creşte preţul nu ştiu care. E un joc pe care îl fac cei interesaţi, pentru că sindicatul acesta, Agrostar, de fapt nu este un sindicat al lucrătorilor din agricultură, ci este un fel de combinaţie dintre patronate şi, nu ştiu, într-o zonă în care foarte mult din aceste operaţiuni se desfăşoară la negru. În agricultură 80% din tranzacţii nu sunt fiscalizate şi probabil că în perioada următoare o să avem mai multă atenţie pentru ca ei să intre în normalitate. Poate cu ocazia aceasta să facă şi declaraţii mai realiste în privinţa evoluţie preţurilor pe anumite produse agricole.
Reporter: Mircea Geoană spunea că trebuie să vină Guvernul cu un nou buget realist şi printre cele şase puncte mai spunea să crească taxa pe valoarea adăugată la 25% la produsele de lux şi să scadă la produsele ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Alimentare. Am văzut declaraţia.
Reporter: Ce părere aveţi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Da. E un punct de vedere pe care nu îl împărtăşesc şi nu ne jucăm cu bugetul. După ce în decembrie l-am votat, în ianuarie stăm să-l modificăm în chestiunile fundamentale. Fac o singură remarcă, în privinţa TVA-ului. TVA-ul diferenţiat a mai funcţionat în România şi rezultatele au fost foarte proaste. Unificarea TVA-ului are un mare avantaj. În primul rând, din punct de vedere administrativ se lucrează mai uşor. Iar în al doilea rând, se evită posibilitatea ca şmecherii ... – era ca un fel de banc. Ce se întâmplă în România: şmecherii trec pe sub barieră, ăia mai nu ştiu cum o sar, iar proştii se lovesc de ea. Când era TVA-ul diferenţiat exista ,de exemplu, un TVA pentru pâine, care era mai mic decât TVA-ul normal. După ce aprobau TVA-ul pentru pâine redus, veneau producătorii de biscuiţi şi spuneau: Biscuiţii din ce sunt făcuţi ? Din făină. Pâinea din ce e făcută ? Din făină. Păi, hai să dăm şi la biscuiţi TVA redus. După asta veneau producătorii de paste făinoase. Etc. Şi te trezeai la un moment dat că după ce ai dat la un produs TVA redus, o gamă întreagă de produse ajungeau şi ele să beneficieze de TVA redus. Şi foarte multe invenţii, inovaţii – mintea românului este extrem de prodigioasă în acest sens – şi cei de la Finanţe se trezeau că de unde îşi planificaseră un anumit volum de venituri, după aia nu mai aveau de unde să culeagă veniturile respective. Eu nu sunt adept al taxării şi prima măsură pe care am luat-o ca prim-ministru a fost introducerea cotei unice de impozitare de care beneficiază şi economia şi cei care sunt angajaţi şi patronii, etc.
În acelaşi timp trebuie să vă spun că nu putem să ne imaginăm program de dezvoltare a infrastructurii, fie că e vorba de transport, de educaţie, de mediu, fără ca să existe nişte venituri la buget. Nu ne putem juca cu veniturile, decât dacă ne propunem să ajungem să fim ca într-o stare de plutire precară. Eu cred că România trebuie să facă un efort major pentru a se dezvolta şi a se moderniza. Acest efort presupune resurse importante. Din fericire, din punct de vedere al fiscalităţii, România stă, probabil, printre cele mai bine plasate ţări din Europa. Mergeţi în alte ţări şi o să vedeţi cât este impozitul pe venit, care merge în cote marginale la 40-50%, o să vedeţi cât este impozitul pe profit, etc. Şi atunci o să înţelegeţi că, fără să avem un regim de fiscalitate apăsător, ne putem permite, totuşi, un program de dezvoltare consistent. Dar dacă la regimul ăsta fiscal, care deja este unul extrem de lejer, mai facem nişte găuri, atunci o să ne trezim cu mult mai multe probleme decât până acum şi cu mult mai multe domenii care se vor plânge de lipsă de bani. Altfel, pentru că este Ministrul de Finanţe aici, am să îl rog să vă spună câteva cuvinte despre modul în care au crescut veniturile, şi implicit cheltuielile bugetare, între decembrie 2004 – ianuarie 2008, ca să vă daţi seama de modul în care a funcţionat economia şi modul în care a generat venituri. Dar eu sunt fundamental împotriva sistemului de taxare diferenţiată pe TVA, pentru că acest lucru conduce la abuzuri, la şmecherii şi, în final, la eludarea nelegală, până la urmă, a legii. Vă mulţumesc foarte mult.
Doresc să vă spun „La Mulţi ani” cu ocazia Zilei Unirii, în egală măsură tuturor românilor, astăzi, când este o zi atât de importantă pentru naţiunea română şi pentru statul român.
Unirea Principatelor a fost un moment decisiv al perioadei de modernizare şi de europenizare a României: al doilea mare pas după revoluţia de la 1848, care a însemnat emanciparea celor două Principate, trecerea de sub regimul, dinspre mentalitatea oarecum fanariotă înspre ceea ce înseamnă România cu adevărat modernă şi europeană. Şi cred că este nevoie să subliniem că acest moment important, istoric, a fost generat de o serie de personalităţi politice ale vremii, care întâi s-au remarcat în perioada Revoluţiei paşoptiste, şi apoi au putut să îşi ducă ideile mai departe şi graţie unei conjuncturi europene favorabile, în care Napoleon al-III-lea a avut un rol extrem de important în ceea ce înseamnă crearea statului naţional şi formarea României ca stat naţiune.
Evoluţia României a fost una fericită, pentru că ulterior, după primul război mondial, s-a reuşit reîntregirea României în graniţele ei naturale şi fireşti. Şi acest proces care a început în prima jumătate a secolului 19 a putut să continue în mod fericit.
Astăzi, prin reintegrarea României în spaţiul european definit de UE, cred că putem spune că suntem într-o a doua perioadă de modernizare a României, şi mă bucur că alături de înaintaşii noştri, astăzi, noi, liberalii, putem să avem o contribuţie decisivă în ceea ce înseamnă o a doua modernizare a României.
Nu vreau să mai elaborez mult pe acest subiect care are o puternică conotaţie istorică. Vreau să mă refer la câteva lucruri de actualitate şi îmi pare bine, într-un fel, că domnul Fenechiu este alături de mine şi îmi pare rău. Îmi pare rău şi am să vă spun de ce: pentru că întotdeauna când este de faţă o anumită persoană, anumite lucruri bune pe care aş dori să le spun mi le cântăresc şi mai mult, pentru ca să nu îl pun într-o situaţie dificilă faţă de ceilalţi şi să creadă că fac o declaraţie de circumstanţă. Dar trebuie să recunosc că acest lucru se întâmplă, din păcate. Nu este valabil peste tot. Există în anumite locuri din ţară, în anumite judeţe, oameni care au o anumită viziune şi o anumită ambiţie de a pune lucrurile în mişcare. O anumită viziune pentru a defini anumite obiective care sunt de interes general, de interes public general, care înţeleg care este rostul activităţilor de parlamentari şi printr-o insistenţă, care eu cred că este de bună calitate, reuşesc să ducă la concretizare aceste lucruri. Nu este singurul deputatul Fenechiu, mai am un coleg aici în sală, care este la fel de bine cunoscut ieşenilor. Este vorba de ministrul Vosganian, care este şi el parlamentar de Iaşi.
Cu toată rezerva pe care mi-o impune funcţia pe care o am, vreau să subliniez că ei au avut o contribuţie foarte importantă în demararea unor proiecte care sunt benefice Iaşi-ului, regiunii, şi care ajută Iaşi-ul să redevină cu adevărat capitala Moldovei, după ce, eu o spun cu surprindere, am constat că Bacău devenise mult mai important decât Iaşi. Din punct de vedere economic, din punct de vedere aproape şi politic, Bacău avea predominanţa în regiunea Moldovei. Eu nu am o preferinţă pentru unul dintre oraşe, dar, ţinând cont de tradiţia Iaşi-ului ca important centru istoric şi cultural şi universitar, m-aş fi aşteptat în anii 90 ca Iaşi să se transforme mai repede şi să devină un motor sau un pol de dezvoltare puternic al Moldovei.
Se întâmplă ceva mai târziu, la 15 ani distanţă, totuşi e un lucru bun şi cred că am mai spus-o când am fost în Iaşi: Iaşi are un avantaj pe care nu ştiu dacă mulţi l-au înţeles, dar o să devină din ce în ce mai important în perioada care urmează şi în care în continuare, în România, se vor face investiţii majore. Acest avantaj se numeşte existenţa Centrului Universitar. Investiţiile care se fac astăzi într-o Românie care este o ţară competitivă, atractivă, au nevoie de personal cu înaltă calificare. Aşa încât, Iaşi are un avantaj natural din această calitate. Dezavantajul Iaşi-ului este că se află în zona de est a ţării. Prin urmare, ţinând cont că principalele fluxuri economice şi comerciale se desfăşoară cu ţările UE, a fi mai aproape de graniţa de vest este un avantaj, după cum dezavantajul este când te afli în est. Consecinţa logică care este ? Necesitatea unei legături rapide cu graniţa de vest şi cu centrul Europei, prin urmare, pentru a potenţa avantajele şi a majora atractivitatea Iaşi-ului. De aceea, cred că cel mai important proiect care se va face în următoarea perioadă pentru Iaşi este de departe Autostrada care va lega Iaşi de Târgu-Mureş. Pot să vă spun că suntem într-o fază mult mai avansată decât vă puteţi imagina: studiul de prefazibilitate a fost aprobat şi pe baza studiului de prefazibilitate Compania Naţională de Administrare a Autostrăzilor va putea să înceapă procedurile de concesiune pentru cele trei tronsoane de 100 de km, care constituie legătura Iaşi - Târgu-Mureş. Este aprobat traseul şi, prin urmare, procedurile de concesionare vor putea să înceapă. În acest fel, chiar şi mie, ca prim-ministru, îmi va fi mai uşor când mă întâlnesc cu investitorii importanţi care ne consultă cu privire la amplasamentul investiţiilor lor, să le indic Iaşi ca o destinaţie. Pentru că altfel acest avantaj de care vorbeam, existenţa Centrului Universitar, nu poate să fie fructificat. Acesta este motivul pentru care multe investiţii se concentrează în zona de vest a ţării, datorită unor elemente de ordin logistic, de infrastructură. Probabil că în următoarea perioadă o să mai auziţi de o investiţie mare şi de răsunet în România, pe care mi-aş fi dorit foarte mult să o aduc în această zonă. Dar cred că aceste considerente de care vorbeam, logistice, nu vor fi suficiente pentru a învinge celelalte contra-argumente.
Al doilea obiectiv important la care doresc să mă refer este Spitalul Regional Universitar de Urgenţă, care face parte din ansamblul de opt spitale regionale, proiect care se naşte cu oarecare întârziere. Dar care va demara, vă garantez, în acest an. Şi Iaşi-ul, care are un Centru Universitar de Medicină puternic, în mod firesc va fi unul din aceste locuri. Ştiu că este un subiect de actualitate pentru dvs. Din păcate, găsirea amplasamentului a durat, din punctul meu de vedere, nepermis de mult şi vă pot spune că nu este problema Guvernului găsirea unei locaţii. Nu vreau să arăt cu degetul către nimeni. Vreau să subliniez însă că găsirea unei locaţii nu este problema Guvernului. Problema Guvernului este să asigure proiectarea şi finanţarea lucrărilor.
Dar, până atunci, am să vă dau o altă informaţie, bună, sper, şi anume: la Iaşi se va crea un Institut Oncologic pentru regiunea Moldovei, astfel încât bolnavii să nu fie nevoiţi să vină la Bucureşti pentru tratamente şi îngrijire.
Un alt proiect prioritar pe care îl avem în atenţie este legat de restaurarea Palatului Culturii din Iaşi. Vă informez că suma care va fi alocată în final este de 7,8 milioane de euro, pe durata a trei ani. Îmi doresc foarte mult ca această clădire de patrimoniu să fie restaurată după regulile artei şi el să poată să intre în circuitul cultural al Iaşi şi al Moldovei.
În final aş dori să fac câteva referiri la modul în care autorităţile locale din judeţul Iaşi au gestionat programele de finanţare pe Ordonanţa 7. Gradul de absorbţie a sumelor alocate în anul 2007 pentru judeţul Iaşi este de 95,6%. Mă bucur că putem să vorbim şi de experienţe pozitive, pentru că programul este unul foarte important în ceea ce înseamnă modernizarea şi dezvoltarea zonelor rurale. Odată ce acest program va duce la dezvoltarea şi la ameliorarea infrastructurii în mediul rural, atunci vă pot spune că nivelul şomajului va scădea, pentru că posibilitatea de amplasare a unor investiţii în aceste zone va creşte. Atractivitatea pentru investiţii în zone unde există forţă de muncă disponibilă şi cu costuri mai reduse este una evidentă şi acest lucru este un criteriu la care toţi investitorii se uită, şi numai în acest fel vom putea să ridicăm nivelul de trai, condiţiile de viaţă din mediul rural. Sunt proiecte pe Ordonanţa 7 de care vor beneficia nu mai puţin de 150.000 de locuitori din judeţul Iaşi.
Pe anul 2007, numai pentru cheltuielile de proiectare şi execuţie, au fost alocaţi 283 de miliarde de lei vechi, o sumă impresionantă. Judeţul Iaşi se află într-un alt plasament, care, probabil, vă interesează: pe locul 11 ca număr de unităţi administrativ-teritoriale care au primit finanţare pentru execuţia lucrărilor de investiţii. Dacă tot vorbim de sume de bani pentru diferite lucrări, pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare au fost alocaţi 95 de miliarde de lei, iar pentru modernizarea unităţilor de învăţământ, sunt 300 de unităţi de învăţământ care au beneficiat de nu mai puţin de 804 miliarde de lei.
Sunt câteva lucruri la care am dorit să mă refer, pentru că sunt la Iaşi şi consider că este de obligaţia Guvernului, prin politicile publice pe care le duce, să încerce să echilibreze şi să repartizeze într-o manieră judicioasă investiţiile, pentru a reduce decalajele care există între anumite regiuni şi anumite judeţe ale ţării. Mai mult de atât, spuneam că am convingerea că Iaşi poate să devină un motor de dezvoltare pentru întreaga Moldovă. Şi din această perspectivă cred că investiţiile care se vor face, fie din bani de la buget, fie investiţiile private, şi de multe ori unele se completează cu celelalte, iar întotdeauna investiţiile private vin în urma investiţiilor făcute de autorităţi, vor putea să transforme într-adevăr Iaşi într-un punct de vital interes pentru întreaga Moldovă. Acum profit aici de prezenţa domnului ministru Varujan Vosganian, dacă o să aveţi întrebări să-i adresaţi, vă rog să nu ezitaţi. Vă stau la dispoziţie.
Reporter: Cum comentaţi politizarea sărbătorii de astăzi şi, în al doilea rând, ce o să faceţi la Ministerul Justiţiei ? Depuneţi până la urmă sesizarea ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu aş putea spune că am observat o politizare a manifestării de astăzi. Cel puţin prezenţa reprezentanţilor unor partide nu poate fi considerată ca o politizare. În al doilea rând, eu ca liberal, nu am de ce să ascund faptul că liberalii au avut într-adevăr o contribuţie esenţială şi la realizarea Unirii şi la modernizarea României. Este un lucru de care sunt mândru şi de care sunt mândri toţi românii. După cum aţi văzut, nu am îngroşat acest aspect în alocuţiunea pe care am făcut-o, dar nu cred că este un lucru de care trebuie să ne fie ruşine. În final am să vă mai spun ceva, pentru ca lucrurile să fie bine înţelese şi clare. În perioada comunistă, în cărţile de istorie se spunea că istoria o face poporul. Convingerea mea intimă este că istoria o fac personalităţile.
Reporter: Credeţi că este necesar avizul Parlamentului pentru urmărirea penală a unor miniştri? Vă gândiţi la suspendarea ministrului Păcuraru acum, când ministrul Justiţiei a dat drumul la avize ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ştiu dacă conferinţa de presă este cel mai bun loc pentru a explica un lucru care este esenţial într-o democraţie parlamentară. De la Talkville toată lumea ştie că principiul fundamental pe care se bazează funcţionarea democraţiei parlamentare este controlul şi echilibrul reciproc al puterilor în stat. Puterile în stat sunt trei, în concepţia clasică, sau patru, în concepţia modernă. În concepţia clasică: Justiţia, Legislativul şi Executivul. Mai modern, avem a patra putere care este Presa. În această arhitectură instituţională Guvernul primeşte încrederea, învestitura, de la Parlament şi este obligat să răspundă în faţa Parlamentului. Parlamentul este instituţia care cenzurează actele Guvernului, în diferite forme, mergând până la forma ultimă care este moţiunea de cenzură, care este aprobată şi provoacă căderea Guvernului. Trebuie să înţelegem că aşa funcţionează puterile în orice stat democratic modern. Noi nu putem să eludăm rolul Parlamentului de a cenzura actele Guvernului. Deci, miniştri sunt responsabili în faţa Parlamentului. Parlamentul are tot dreptul să analizeze actele Guvernului. Punctul doi pe care vreau să îl spun este că trebuie să fim foarte atenţi şi să facem o delimitare în ceea ce priveşte acţiunea Justiţiei. Justiţia poate să intervină în ceea ce priveşte legalitatea actelor întreprinse de miniştri, dar nu are dreptul să cenzureze decizia politică. Pentru decizia politică este responsabil Guvernul şi ministrul. Şi după aceea dă socoteală în faţa Parlamentului. Justiţia nu poate să discute despre oportunitatea politică a unei decizii. Să fie foarte clar. Când este vorba de acte de corupţie sau ceva, fără îndoială nu am niciun fel de obiecţie în privinţa rolului pe car trebuie să îl joace Justiţia. Dar în rest, de foarte multe ori am văzut în ultima vreme, că există o tentaţie ca anumite decizii politice să fie contestate de Justiţie. Acest lucru nu se întâmplă nicăieri. Nicăieri.
Reporter: Va fi sau nu până la urmă Norica Nicolai ministrul al Justiţiei ? Se aşteaptă un raport....
Călin Popescu-Tăriceanu: M-a întrebat şi colegul dvs. şi îmi cer scuze că nu am dat un răspuns. Şi zilele trecute am spus acelaşi lucru. Aştept ca consilierii juridici, cu care m-am consultat, să îmi dea un punct de vedere bine fundamentat asupra necesităţii şi oportunităţii unei sesizări la Curtea Constituţională pe baza refuzului preşedintelui de a o numi pe Norica Nicolai. Eu am afirmat că şi acesta este un considerent preponderent politic. Şi mai departe sunt anumite considerente de ordin juridic care trebuie să fie avute în vedere. Spuneam că eu am afirmat că Norica Nicolai nu poate fi considerată nepotrivită pentru funcţia de ministru al Justiţiei de către preşedinte, în măsura în care ea îndeplineşte condiţiile legale. Răspunderea politică pentru numirea ei îmi revine mie. Nu revine nimănui altcineva. Şi eu am menţinut această propunere. Nu am retras această propunere. Deci, este foarte posibil ca rapid, în zilele următoare, să anunţ o decizie în acest sens, în legătură cu sesizarea sau nesesizarea Curţii Constituţionale.
Reporter: Dar are PNL o altă persoană care să fie pe placul domnului preşedintelui pentru a fi numită la Justiţie ?
Călin Popescu-Tăriceanu: La întrebarea dvs. vă răspund în două feluri. Nu am de ce să stau să evaluez o altă persoană, dar, după cum ştiţi, ca să găsim pe cineva pe placul preşedintelui, nouă, liberalii, ne cereţi o misiune imposibilă. Toţi suntem, probabil, aşa, ca un os în gât, îi stăm, şi eu nu fac un efort ca să găsesc pe cineva pe placul preşedintelui. Eu trebuie să găsesc pe cineva care să poată să conducă Ministerul de Justiţie neinfluenţat. Şi neinfluenţat de preşedinte, aşa cum s-a întâmplat în perioada când era ministru Monica Macovei.
Reporter: Procurorul General al României a spus că nu este nevoie de avizul Parlamentului pentru urmărirea penală. Cum interpretaţi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu interpretez în niciun fel. Nu trebuie să îi dau eu un răspuns.
Reporter: Cum comentaţi faptul că unii dintre miniştri Cabinetului dvs., în speţă Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, refuză să aplice legea în cazul celei mai mari universităţi private din Iaşi ? Este vorba de hotărâri definitive şi irevocabile ale Justiţiei pe care ministrul nu le pune în aplicare.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu cunosc această chestiune în detaliu.
Reporter: Domnul Fenechiu.....
Călin Popescu-Tăriceanu: Atunci, dacă vreţi să îl întrebaţi după aceea pe el nu am nimic împotrivă.
Reporter: Când se va stabili candidatul la Primăria Municipiului Iaşi şi dacă domnul Fenechiu este varianta cea mai bună pentru a se câştiga fotoliul la Iaşi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: În cadrul PNL avem un proces de evaluare a organizaţiilor şi a potenţialului candidaţilor. În fiecare judeţ avem o serie de sondaje, pe care le demarăm în toate judeţele ţării, pentru a putea face alegerea cea mai bună. Problema mea este, faţă de alte judeţe, unde nu avem candidaţi, că la Iaşi avem personalităţi care sunt convins că vor putea face faţă cu brio competiţiei electorale pentru Primăria Iaşi.
Reporter: Eu v-am întrebat dacă dl. Fenechiu este varianta cea mai bună ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu v-am răspuns. Mai mult de atât astăzi nu spun nimic.
Reporter: ..ceva cu Păcuraru?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Nu am luat în discuţie acest lucru, pentru că nu am de ce să iau în discuţie. Bine, este o situaţie uşor specială. Am informaţii în ceea ce priveşte acuzaţiile care i se aduc domnului Păcuraru. Dl. Păcuraru nu poate fi învinuit nici de trafic de influenţă, de nimic. Mai mult de atât, ca să am o clarificare suplimentară, am cerut Corpului de Control al Guvernului să facă o investigaţie în judeţul Gorj să vedem dacă există, cumva, un element care ar putea să constituie o problemă, pentru că în funcţie de aceste elemente eu pot să iau anumite decizii. Dar obligaţia mea este să plec de la o premiză de nevinovăţie până nu am nişte elemente concrete care să îmi indice dacă există sau nu probe pentru a aduce cuiva acuzaţii.
Reporter: Având în vedere deprecierea leului şi valul de scumpiri ......
Călin Popescu-Tăriceanu: Stimate domn, devalorizarea leului am văzut-o. Valul de scumpiri - nu ştiu la ce vă referiţi. Poate îmi spuneţi, că eu nu ştiu să existe. Aţi auzit dvs. că s-au scumpit astăzi gazele naturale? Şi dacă vorbiţi de gazele naturale, atunci nu mai vorbim de un val. Vorbiţi de un preţ la un produs. Iar dacă vă interesează acest lucru vă pot spune: da, gazele se vor scumpi, şi gazele se scumpesc nu pentru că vrea Tăriceanu, ci pentru că preţurile gazelor pe piaţa mondială cresc. Dacă dvs. credeţi că trebuie să acţionăm ca în perioada lui Gheorghiu Dej, condamnând specula şi speriind preţurile, atunci este bine să ne spuneţi că, poate, cine ştie, revenim la economia planificată şi renunţăm la economia de piaţă. Într-o ţară care este parte dintr-un sistem de economie globală şi unde o cotă importantă din resursele energetice le importăm, nu putem să avem noi alte preţuri în România decât preţurile care se practică peste tot pe piaţa mondială. Dar pentru că există în România categorii de persoane cu venituri reduse, vă pot spune de pe acum că majorarea preţului la gaze va fi însoţită de ajutoare care se vor acorda celor cu venituri sub un anumit plafon. Acest plafon a fost folosit şi anul trecut, tot pentru ajutoarele pe care le-am dat persoanelor cu venituri modeste. Plafonul este, dacă nu mă înşel, de 6.150.000 de lei vechi, venit mediu net pe membru de familie, şi cei care au sub acest venit vor primi o compensaţie care să le acopere, în integralitate, cheltuielile suplimentare generate de majorarea preţului la gaze. Dar în rest, v-aş ruga să fiţi mai grijuliu cu cuvintele când spuneţi valul de scumpiri. Gazele se scumpesc şi în Germania şi în Ungaria, peste tot. De aceea, de exemplu, la nivel european anul trecut nivelul de inflaţie a fost peste cel din anii precedenţi. Asta este economia din care facem parte şi nu avem cum să ne derobăm de la ea.
Reporter: Aveţi în vedere reducerea numărului de soldaţi ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Pe anumite teatre de operaţii va exista o diminuare. În Afganistan prezenţa noastră va fi una mai consistentă, dar misiunile care vor fi alocate aliaţilor în Afganistan vizează consolidarea administraţiei locale, în aşa fel încât instituţiile şi administraţia să poată să funcţioneze şi să permită, la un moment dat, retragerea completă a prezenţei străine din aceste zone.
Reporter: Deci reducerea va fi ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Da, sunt programate. Nu fac acum o declaraţie, să anunţ ceva, pentru că aceste lucruri sunt deja hotărâte încă din anul 2007. Sunt chestiunile care au fost făcute şi publice în legătură cu prezenţa militarilor noştri pe teatrele de operaţiuni. În plus faţă de ceea ce s-a hotărât sau a ceea ce a devenit evident în anul 2007, recent, la Consiliul European din decembrie, am hotărât să trimitem sau mai bine spus să ne arătăm disponibilitatea pentru a avea o prezenţă în Kosovo, împreună cu celelalte ţări europene, de 200 de militari.
Reporter: Aţi studiat planul de măsuri propus de PSD, că tot vorbeam de valul de scumpiri ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am studiat planul de măsuri, că nu avem un val de scumpiri şi atunci ... Chestia asta cu valul de scumpiri, când vorbiţi cu mine ca prim-ministru, îmi dă senzaţia că vreţi ca Guvernului să lupte cu preţurile. Chestiunea aceasta este puţin caraghioasă. Nu spun că nu mă preocupă. Am văzut nişte declaraţii ale sindicatului agricol Agrostar, care face nişte preziceri: că va creşte preţul pâinii cu 35-40%. De unde ştiu aceştia cu cât o să crească preţul pâinii, n-aş putea să vă spun. De la Institutul Naţional de Statistică şi Prognoză eu nu am primit asemenea date. Sau cu cât va creşte preţul nu ştiu care. E un joc pe care îl fac cei interesaţi, pentru că sindicatul acesta, Agrostar, de fapt nu este un sindicat al lucrătorilor din agricultură, ci este un fel de combinaţie dintre patronate şi, nu ştiu, într-o zonă în care foarte mult din aceste operaţiuni se desfăşoară la negru. În agricultură 80% din tranzacţii nu sunt fiscalizate şi probabil că în perioada următoare o să avem mai multă atenţie pentru ca ei să intre în normalitate. Poate cu ocazia aceasta să facă şi declaraţii mai realiste în privinţa evoluţie preţurilor pe anumite produse agricole.
Reporter: Mircea Geoană spunea că trebuie să vină Guvernul cu un nou buget realist şi printre cele şase puncte mai spunea să crească taxa pe valoarea adăugată la 25% la produsele de lux şi să scadă la produsele ....
Călin Popescu-Tăriceanu: Alimentare. Am văzut declaraţia.
Reporter: Ce părere aveţi ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Da. E un punct de vedere pe care nu îl împărtăşesc şi nu ne jucăm cu bugetul. După ce în decembrie l-am votat, în ianuarie stăm să-l modificăm în chestiunile fundamentale. Fac o singură remarcă, în privinţa TVA-ului. TVA-ul diferenţiat a mai funcţionat în România şi rezultatele au fost foarte proaste. Unificarea TVA-ului are un mare avantaj. În primul rând, din punct de vedere administrativ se lucrează mai uşor. Iar în al doilea rând, se evită posibilitatea ca şmecherii ... – era ca un fel de banc. Ce se întâmplă în România: şmecherii trec pe sub barieră, ăia mai nu ştiu cum o sar, iar proştii se lovesc de ea. Când era TVA-ul diferenţiat exista ,de exemplu, un TVA pentru pâine, care era mai mic decât TVA-ul normal. După ce aprobau TVA-ul pentru pâine redus, veneau producătorii de biscuiţi şi spuneau: Biscuiţii din ce sunt făcuţi ? Din făină. Pâinea din ce e făcută ? Din făină. Păi, hai să dăm şi la biscuiţi TVA redus. După asta veneau producătorii de paste făinoase. Etc. Şi te trezeai la un moment dat că după ce ai dat la un produs TVA redus, o gamă întreagă de produse ajungeau şi ele să beneficieze de TVA redus. Şi foarte multe invenţii, inovaţii – mintea românului este extrem de prodigioasă în acest sens – şi cei de la Finanţe se trezeau că de unde îşi planificaseră un anumit volum de venituri, după aia nu mai aveau de unde să culeagă veniturile respective. Eu nu sunt adept al taxării şi prima măsură pe care am luat-o ca prim-ministru a fost introducerea cotei unice de impozitare de care beneficiază şi economia şi cei care sunt angajaţi şi patronii, etc.
În acelaşi timp trebuie să vă spun că nu putem să ne imaginăm program de dezvoltare a infrastructurii, fie că e vorba de transport, de educaţie, de mediu, fără ca să existe nişte venituri la buget. Nu ne putem juca cu veniturile, decât dacă ne propunem să ajungem să fim ca într-o stare de plutire precară. Eu cred că România trebuie să facă un efort major pentru a se dezvolta şi a se moderniza. Acest efort presupune resurse importante. Din fericire, din punct de vedere al fiscalităţii, România stă, probabil, printre cele mai bine plasate ţări din Europa. Mergeţi în alte ţări şi o să vedeţi cât este impozitul pe venit, care merge în cote marginale la 40-50%, o să vedeţi cât este impozitul pe profit, etc. Şi atunci o să înţelegeţi că, fără să avem un regim de fiscalitate apăsător, ne putem permite, totuşi, un program de dezvoltare consistent. Dar dacă la regimul ăsta fiscal, care deja este unul extrem de lejer, mai facem nişte găuri, atunci o să ne trezim cu mult mai multe probleme decât până acum şi cu mult mai multe domenii care se vor plânge de lipsă de bani. Altfel, pentru că este Ministrul de Finanţe aici, am să îl rog să vă spună câteva cuvinte despre modul în care au crescut veniturile, şi implicit cheltuielile bugetare, între decembrie 2004 – ianuarie 2008, ca să vă daţi seama de modul în care a funcţionat economia şi modul în care a generat venituri. Dar eu sunt fundamental împotriva sistemului de taxare diferenţiată pe TVA, pentru că acest lucru conduce la abuzuri, la şmecherii şi, în final, la eludarea nelegală, până la urmă, a legii. Vă mulţumesc foarte mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu