joi, februarie 28, 2008

Şopteşte lumea că s-a trecut tacit prin parlament o lege "naşpa rău"


“Omul sfinţeşte locul”, această expresie atât de cunoscută românilor îşi regăseşte foarte bine sensul atunci când vorbim despre administraţia publică locală. Pentru a oferi comunităţii locale condiţii optime de viaţă şi dezvoltare, autorităţile trebuie să fie conştiente de nevoile acesteia şi să gasească cele mai bune soluţii pentru satisfacerea lor.
În aceste momente se vorbeşte foarte mult despre capacitatatea atragerii fondurilor europene şi implementarea unor proiecte viabile pentru comunitate. Însă pentru aceste lucruri avem nevoie de profesionişti, de persoane capabile să le creeze şi să le pună în practică.
De aceea diferenţa între administraţiile locale se face şi în funcţie de profesionalismul aleşilor, de cât de mult ştiu aceştia despre rolul si atribuţiile instituţiilor pe care le conduc.
Constituţia României reglementeaza in art. 16(3) dreptul persoanelor care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară de a ocupa funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare. De asemenea, se menţionează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Totodata, in art. 36, 37 se mentionează dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales.
Pe de altă parte, legislaţia privind administraţia publică locală, stabileşte că prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale şi primării, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
“Colectivităţile locale, prin vot, sunt în măsură să desemneze primarul şi membrii consiliilor locale, în virtutea autonomiei locale, aspecte fireşti într-un sistem de descentralizare administrativă. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor. Dacă un candidat are studii superioare, în domeniul chimiei spre exemplu, este un lucru bun însă fară relevanţă pentru ce trebuie să facă în administraţia publică. Dacă vrem primari buni, noi, prin vot, putem să-i alegem.” a declarat Dragoş Dincă, Director General INA.
În aceste condiţii, datorită neconstituţionalităţii impunerii altor cerinţe cu privire la candidaţii pentru funcţiile de primar şi consilier local, dupa ‘90 în România am asistat la un perind al neprofesionalismului prin funcţiile publice. Singurele care erau în măsură să formuleze condiţii cu privire la profesionalismul candidaţilor erau partidele politice care îi susţineau, condiţii de cele mai multe ori formale.
“Nu cred neapărat că schimbăm faţa administraţiei prin aceste măsuri neconstituţionale, dar am putea interveni în procesul profesionalizării aleşilor locali, mai ales că trebuie să existe o diferentă între primarii de comune şi cei de oraşe, care de cele mai multe ori adoptă acelaşi model – al primarului gospodar. La nivel de municipii, aceştia ar trebui să adopte modelul primarului manager, capabil să rezolve probleme de o altă amploare .” a mai adăugat Dragoş Dincă Director General INA.
Prin Legea nr. 249 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali s-a realizat un pas important in direcţia pregătirii aleşilor locali, în sensul asigurării unui minim de cunoştinţe necesare desfăşurării în bune condiţii a mandatului. Astfel, legea menţionată precizează că aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat. Se exceptează aleşii locali care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative.
Potrivit legii, cursurile de pregătire vor fi organizate de instituţiile abilitate de lege.
Fară alte detalieri însă, reglementarea de mai sus nu a fost respectată, aleşii locali uitându-şi îndatoririle cu privire la pregătirea profesională. În aceste condiţii, considerăm necesare impunerea unor norme imperative în acest sens. INA va propune o hotărâre de guvern care să precizeze: durata minima a acestor cursuri (15 zile), instituţiile abilitate să le organizeze (INA, centrele regionale, universitaţi, alţi furnizori acreditaţi), sursele de finanţare (resurse proprii ale aleşilor), modalitatea de finalizare (prin examen), efectele nepromovării examenului (repetarea cursului, neplata indemnizaţiilor pe durata derulării cursurilor etc.).

Niciun comentariu: