joi, iulie 31, 2008

Preşedintele României


Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Serbia
Preşedintele României, Traian Băsescu, va efectua vineri, 1 august a.c., o vizită de lucru în Republica Serbia, la invitaţia preşedintelui Boris TadiTadić.

Cu această ocazie, preşedintele României va participa la evenimentele organizate în cadrul scolii de vară „Serbia Noastră” dedicate „Zilei României – ţară prietenă”.

De asemenea, în cadrul vizitei vor avea loc convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Serbia.


Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica ItalianăPreşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 31 iulie a.c., o vizită de lucru în Italia, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri, Silvio Berlusconi.

Cu ocazia vizitei, şeful statului s-a întâlnit cu şeful guvernului italian, precum şi cu reprezentanţii comunităţii române din această ţară. Pe agenda preşedintelui Traian Băsescu s-a aflat şi o vizită la tabăra de nomazi din Via Candoni, situată în apropierea Romei.

La finalul întrevederii şefului statului român cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, cei doi oficiali au susţinut o conferinţă comună de presă.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al conferinţei de presă:

Primul ministru Silvio Berlusconi: Înainte de toate, un bun-venit călduros preşedintelui român, colaboratorilor săi şi ministrului de externe. Şi un salut cordial şi vouă, tuturor celor care vă aflaţi aici ca reprezentanţi ai presei române.

Am avut o întâlnire foarte călduroasă şi interesantă şi am aprofundat temele unei colaborări care există deja între cele două ţări. Eu mi-am permis să amintesc că eu personal şi noi, italienii, am fost avocaţii cei mai importanţi şi decisivi în grăbirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Şi i-am spus domnului Preşedinte că suntem bucuroşi că avem aici o comunitate românească numeroasă. Este vorba despre aproape 1 milion de persoane, care sunt pe cale de a se integra pe deplin în societatea noastră şi care au deja o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei noastre. Am calculat, sunt numeroase şi întreprinderile italiene care operează în ţara dumneavoastră. Firmele italiene înregistrate în România sunt aproape 25.000, iar ele oferă de muncă la mai mult de 800.000 de cetăţeni români. Astfel încât sunt cât se poate de departe de realitate opiniile acelea care fac să se creadă că există o atitudine negativă din partea Guvernului italian în raporturile cu comunitatea românească.

A fost, într-adevăr, o acţiune de opoziţie din partea noastră faţă de cetăţenii străini care au ajuns la un procentaj de 40 la sută din ocupanţii închisorilor italiene pentru criminalitate, pentru delicte, ceea ce ne-a determinat să avem o anumită rigoare în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii străini neidentificaţi şi clandestini. Iar în acestă acţiune normală de apărare a cetăţenilor noştri, a trebuit să depunem, să avem activităţi de identificare a cetăţenilor care se află în taberele de nomazi. De aici a apărut şi ştirea că noi îi supunem pe copiii aparţinând comunităţii roma unei acţiuni de identificare prin amprentare digitală, ca şi cum acest lucru ar fi o acţiune restrictivă. I-am precizat şi l-am asigurat pe domnul Preşedinte că este vorba despre măsuri prin care să se garanteze şi acestor copii posibilitatea şi dreptul de a merge la şcoală. Este o precizare pe care mi-aş dori ca şi presa să o poată răspândi. Aşadar, nici un fel de discriminare, o activitate continuă de colaborare între cele două ţări, o activitate de colaborare şi între forţele de ordine din Italia şi din România. În urma unei invitaţii, ministrul nostru de interne se va deplasa în România săptămâna viitoare pentru a avea o întrevedere cu ministrul David, pentru a discuta un proiect comun de beneficiere de fonduri europene pentru integrarea cetăţenilor romi. Şi cred, de asemenea, că vom putea colabora în ceea ce priveşte educaţia copiilor, deoarece consider că este în interesul nostru comun să avem nişte cetăţeni care pe viitor să poată beneficia pe deplin de drepturile lor de cetăţeni europeni.

Închei spunând că în octombrie acest an cele două guverne vor avea o întâlnire comună la nivel înalt şi că prietenia dintre Silvio Berlusconi şi Preşedinte, care îşi spun pe nume, Silvio şi Traian, pur şi simplu, este o prietenie care durează de ani buni, în pofida faptului că aparţinem Partidului Popular European, această mare familie a democraţiei şi a libertăţii din Europa... Sigur, este o ocazie să ne vedem şi să colaborăm şi să fim ironici unul cu altul... Bine aţi venit domnule Preşedinte, bine aţi venit domnule ministru de externe.

Preşedintele Traian Băsescu: Încep prin a mulţumi domnului prim-ministru Silvio Berlusconi pentru invitaţia pe care mi-a făcut-o, să avem o întâlnire de lucru astăzi. Doresc să mulţumesc ministrului de interne, ministrului de externe, ministrului mediului din Italia pentru amabilitatea de a participa la discuţiile pe care le-am avut astăzi. Consider că a fost o discuţie între autorităţile din două state prietene, cu naţiuni prietene. Simpatia românilor pentru italieni este o realitate şi avem convingerea că şi simpatia italienilor pentru poporul român este tot o realitate.

Venind la lucrurile extrem de concrete discutate astăzi, dincolo de cooperarea economică, în discuţiile pe care le-am avut am exprimat o îngrijorare pe care nu o considerăm reală, dar este generată de o anumită atmosferă, şi anume impresia pe care românii ar putea să o aibă, că în Italia există cetăţeni români discriminaţi. Ne-am convins în discuţii că Guvernul italian a luat măsuri de securitate pentru protejarea propriilor cetăţeni, dar aceste măsuri nu au fost îndreptate împotriva cetăţenilor români, ci atunci când a fost cazul împotriva acelora care nu aveau o identitate, nu aveau acte de identitate sau a celor care într-un fel sau altul au încălcat legea. Sigur, domnului ministru Maronni i-am dat şi un non-paper cu comentariile noastre legate de legislaţia italiană din ultima perioadă legată de siguranţa cetăţenilor.

În discuţiile cu domnul prim-ministru şi cu membrii cabinetului Berlusconi, am stabilit că trebuie să luăm măsuri comune atât în interesul cetăţenilor italieni, cât şi în interesul cetăţenilor români.

De asemenea, în discuţiile noastre a fost extrem de clar exprimat punctul de vedere că cetăţenii români, indiferent de etnie, sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, aş vrea să fiu foarte clar şi pentru presa italiană, pe care o salut, şi pentru presa română, pe care de asemenea o salut, că noi recunoaştem eşecul nostru parţial în procesul de integrare a minorităţii roma în societatea românească.

Pentru informarea presei italiene, România derulează împreună cu Comisia Europeană un program de integrare pe termen de 10 ani. Din păcate, acest program se află abia la jumătate, iar parte din minoritatea roma din România, dar cetăţeni români, repet, cetăţeni ai statului român, se află deja în Italia. Or, propunerea noastră către Guvernul italian, acceptată de Guvernul italian, este ca împreună să ne implicăm într-un proces de integrare a acestei minorităţi în societăţile noastre, fie că vorbim de integrare în societatea italiană sau în societatea română. Noi nu suntem în situaţia să spunem Italiei şi Guvernului italian: "Foarte bine, sunt pe teritoriul vostru, descurcaţi-vă cu ei, integraţi-i voi". Ei sunt cetăţenii noştri, sunt cetăţeni români, şi dorim ca împreună cu Guvernul italian să găsim soluţii pentru ca aceşti oameni să fie scoşi şi din sărăcie, şi din dificultate.

Aş vrea să mai fac o ultimă precizare înaintea întrebărilor dumneavoastră, şi anume aceea că statul român doreşte să-şi protejeze cetăţenii şi şi-i va proteja oriunde s-ar afla în lume, dar niciodată nu vom cere autorităţilor altui stat să protejeze infractori români. Cei care încalcă legea trebuie să răspundă în faţa legii, oriunde s-ar afla. În concluzie, dorim colaborare în derularea unui program comun - italiano-român, româno-italian - pentru a găsi soluţii pentru cetăţenii români de etnie roma care nu sunt integraţi.

Îmi permit să fac un apel către italieni, către poporul italian, dar şi către presa italiană, şi anume acela ca împreună să dăm o şansă acestei minorităţi să profite de calitatea de cetăţean al Uniunii Europene prin integrarea lor în societăţile noastre. Vă mulţumesc.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Două întrebări domnului Preşedinte şi două întrebări mie.

Intrebare: Am urmărit cu foarte mare atenţie intervenţia domnului Preşedinte. Dacă acesta este apelul, de a-i face pe cetăţenii români să se simtă pe deplin cetăţeni ai Europei, ce va face Guvernul italian?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Nu există nicio diferenţă în comportamentul Guvernului italian faţă de cetăţenii europeni, din orice ţară ar proveni ei, iar acest lucru se întâmplă în Italia la modul cel mai firesc, ca în orice altă ţară.

Intrebare: Va continua procesul de amprentare a minorilor?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Este vorba de o dezinformare completă pe acest subiect, întrucât intenţia este de a-i proteja pe copii de părinţi care nu-i trimit la şcoală pentru a-i trimite să cerşească sau, şi mai rău, să fure. Intenţia este, aşadar, aceea de a le oferi copiilor o educaţie în interiorul şcolilor. De altfel, acest tip de identificare, prin amprentare digitală, este o practică curentă şi probabil că o vom extinde inclusiv pentru obţinerea documentelor de identitate pentru cetăţenii italieni sau pentru cetăţenii străini care vor dori să obţină documente în Italia. Identificarea este un fapt primar pentru a oferi cetăţenilor drepturi şi pentru a le cere datorii. Şi, de altfel, adaug că anul trecut Uniunea Europeană a introdus cerinţa ca pe toate paşapoartele să figureze amprentele digitale.

Preşedintele Traian Băsescu: Dacă domnul prim-ministru îmi permite, aş face o completare. În Italia, un minor nu poate fi amprentat decât cu acordul părinţilor, cu acordul tutorelui sau al tutorelui sau, dacă nu există nici unul, nici altul, în prezenţa unui judecător. Şi acest lucru, numai în condiţia în care respectivul minor nu are un act de identitate.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Mai sunt întrebări?

Intrebare: Domnule Preşedinte, deci de ce credeţi că Europa este atât încăpăţânată în a recunoaşte aceste măsuri de identificare a copiilor, de ce este atât de reticentă?

Primul ministru Silvio Berlusconi: După cum ştiţi, Comisia Europeană nu a intervenit împotriva acestei măsuri, a răspuns cu o comunicare pe care o cunoaşteţi foarte bine. Cel care a avut reacţii defavorabile a fost Parlamentul European, care a intervenit pe raţiuni politice, pe care le cunoaşteţi, şi cu o dezinformare totală. În schimb, Comisia Europeană a oferit o masă rotundă de comunicare, la care participă ministrul nostru de interne, Maronni.

Intrebare: În pachetul legislativ, apare faptul că, la biroul de evidenţă a populaţiei, cetăţenii trebuie înscrişi în termen de 3 luni şi 10 zile, lucru care s-a dovedit că nu este posibil în anumite comune italiene. Ce veţi face, veţi mări numărul structurilor puse la dispoziţie pentru înregistrare?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Nu ştiu. Ceea ce vă pot spune este că birourile Ministerului de Interne au lansat un program de dezvoltare a birourilor de evidenţă a populaţiei. Nu ştiu la ce nivel a ajuns această dezvoltare. Imediat ce voi şti, vă voi spune.

Ultima întrebare, domnului Preşedinte...

Intrebare: Având în vedere că Guvernul român împărtăşeşte, aprobă măsurile luate de Guvernul italian, dacă este dispus să trimită un număr mai mare de poliţişti români care să participe la procesul de identificare a cetăţenilor români?

Preşedintele Traian Băsescu: Aş începe făcându-vă o surpriză, Guvernul român nu aprobă toate măsurile Guvernului italian. Cred că nu aţi înţeles ori mai nimic, ori nimic din ce-am spus. Noi spunem foarte clar un singur lucru: cetăţenii români sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi trebuie trataţi după standardele Uniunii Europene. Recunoaştem însă că avem o problemă nerezolvată de noi acasă, problema minorităţii roma, şi propunem Guvernului italian să colaborăm pentru soluţionarea acestei probleme, pe care noi nu am fost capabili să o rezolvăm la noi acasă. Vă mulţumesc mult.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Probabil că întrebarea provine din faptul că a avut loc o colaborare strânsă, care continuă, între departamentele de forţe de ordine din cele două ţări. Anul trecut, un număr de 40 de membri ai forţelor Poliţiei Române au participat la Bucureşti la un curs de învăţare a limbii italiene, ceea ce este un fapt pozitiv şi constructiv în viitoarea colaborare.

Preşedintele Traian Băsescu: O parte dintre poliţiştii români trimişi în Italia sunt romi.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Mulţumesc, domnule Preşedinte, mulţumesc tuturor.”


Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la întoarcerea din ItaliaPreşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 31 iulie a.c., o vizită de lucru în Republica Italiană, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri, Silvio Berlusconi. La revenirea în ţară, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă, pe Aeroportul internaţional Henri Coandă.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al declaraţiei de presă:

„Bună seara!

Am făcut o vizită de câteva ore la Roma, vizită care a avut ca principal şi unic obiectiv deschiderea unui dialog extrem de serios şi în spiritul Uniunii Europene, legat de noua legislaţie de siguranţă pe care autorităţile italiene au emis-o. Vizita a avut trei puncte. Primul a fost vizitarea unei tabere din apropierea Romei, al doilea a fost o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii române din Italia şi cel de-al treilea obiectiv a fost întâlnirea cu reprezentanţi şi cu membri ai guvernului Berlusconi.

Întâlnirea din tabăra din apropierea Romei a fost o întâlnire pe care eu o consider bună. Mesajul pe care l-am primit de la cetăţenii români de etnie roma care se află în această tabără a fost unul legat de dorinţa lor de a intra în legalitate, de a respecta legile statului italian, de a-şi găsi locuri de muncă şi de a-şi educa copiii. Este un mesaj căruia eu i-am răspuns prin ceea ce dăm şi ceea ce aşteptăm de la romii aflaţi în Italia - repet, cetăţeni români de etnie roma aflaţi în Italia - şi anume garanţia că statul român îşi va face datoria faţă de ei în a-i proteja dacă este cazul - şi vizita mea s-a înscris exact în acest context - şi, doi, exprimarea clară a punctului de vedere că statul român nu protejează cetăţeni români care comit infracţiuni pe teritoriul altor state. Sigur, nu era cazul în tabăra pe care am vizitat-o astăzi. Speranţa mea este că toţi cei cu care m-am întâlnit sunt oameni cinstiţi, care vor să muncească în Italia, unii din ei având chiar locuri de muncă. Le-am cerut în acelaşi timp să fie atenţi cu obligaţia de a respecta legile statului italian.

Unul din mesajele foarte importante pe care le-am primit din această tabără a fost dorinţa cetăţenilor români de etnie roma de a-şi educa toţi copiii şi nevoia de a mări numărul de profesori români care să predea în şcolile în care copiii din această tabără se duc. Este un lucru care stă în puterea Guvernului român şi sper ca pentru anul şcolar următor acest lucru să se întâmple. Există, în momentul de faţă, 31 de profesori români în Italia, care predau la şcolile din Italia, unde sunt copii ai cetăţenilor români, fie că sunt romi, fie că sunt români sau de alte naţionalităţi, dar cetăţeni români.

Discuţia cu reprezentanţii diasporei a fost, de asemenea, o discuţie pozitivă şi a vizat în mod deosebit - aceasta a fost abordarea majoritară a celor cu care am discutat - deci a vizat în mod deosebit posiblitatea lor de a participa la alegeri, ei susţinând că prin actuala legislaţie le este îngrădit dreptul de a participa la alegeri. Nu am avut un răspuns. Legea este adoptată, este promulgată, este în Parlament, probabil, pentru alegerile următoare va trebui să găsim şi formule mai bune, pentru a uşura participarea la alegerea românilor aflaţi în afara graniţelor.

În sfârşit, ultimul punct al acestei vizite a fost legat de întâlnirea cu primul ministru Berlusconi, la care a participat şi ministrul de externe, domnul Frattini, ministrul de interne, domnul Maronni, primarul Romei, domnul Gianni Alemanno şi alţi membri ai cabinetului Berlusconi. S-a făcut o analiză a relaţiilor economice şi a relaţiei politice bilaterale, despre care putem spune că este una excelentă, dar accentul discuţiilor a fost pe noua legislaţie de siguranţă a cetăţenilor italieni, care a fost deja emisă, dar şi cea care se află în pregătire. În discuţii, punctul nostru de vedere a fost extrem de limpede şi ferm - şi anume, solicitarea noastră ca din legislaţie să fie eliminată orice posibilitate ca membrii comunităţii române din Italia să fie discriminaţi sau să aibă impresia că pot fi discriminaţi.

De asemenea, în interiorul discuţiilor, i-am înaintat ministrului de interne, domnului Maronni, un document de analiză pe care noi am făcut-o cu privire la ambiguităţile din legislaţia deja promovată de guvenul italian, ambiguităţi în raport cu Directiva 38/2004, care vizează libera circulaţie, dar şi cu respectarea drepturilor cetăţenilor europeni, deci cu toată legislaţia care vizează drepturile cetăţenilor europeni pe teritoriul Uniunii Europene. Este un document de lucru.

Tot cu această ocazie, am avut rugămintea şi i-am făcut invitaţia domnului ministru Maronni să participe, să facă o vizită în România, atât de repede cât se poate. Sper ca acest lucru să se întâmple săptămâna viitoare, pentru a discuta cu ministrul David toate problemele şi, eventual, să analizeze documentul pe care astăzi i l-am predat, împreună, pentru a găsi soluţii.

Nu în ultimul rând, am concluzionat că România se simte responsabilă faţă de cetăţenii ei, în mod deosebit faţă de problema minoritarilor romi. De ce în mod deosebit? Pentru că România în momentul de faţă derulează un program de incluziune socială a minorităţii rome, un program care are şi finanţare de la Comisia Europeană, program care vizează incluziunea romilor într-o perioadă de 10 ani. Programul se află, în momentul de faţă, la jumătatea parcursului său, parte din cei vizaţi se află în Italia, iar noi am afirmat responsabilitatea pe care o avem faţă de cetăţenii români de etnie romă în procesul de incluziune socială, drept pentru care am propus şi premierul Berlusconi a fost de acord ca până în luna octombrie, Guvernul României şi Guvernul Italiei să pregătească un proiect de incluziune socială a romilor, cetăţeni români aflaţi în Italia. Proiectul ar trebui să fie adoptat cu ocazia şedinţei comune a Guvernului român şi a Guvernului italian din luna octombrie, urmând ca finanţarea proiectului să fie asigurată de Uniunea Europeană. Deci, după adoptarea proiectului în luna octombrie, acesta să fie promovat către Comisia Europeană pentru finanţare. Sigur, proiectul este social; vizează locuri de muncă, educaţie şi multe altele, aşa cum ele vor fi definite de cele două guverne.

Un alt lucru important pe care l-am concluzionat în aceste discuţii a fost ca în viitor, cele două guverne să colaboreze atunci când este vorba de măsuri care pot afecta cetăţenii români. A fost, în opinia noastră şi exprimată extrem de clar, sau este, în opinia noastră, singura soluţie să nu ajungem la un dialog prin intermediul presei între Bucureşti şi Roma. Premierul Berlusconi a fost de acord cu acest lucru, ca dovadă, ministrul Maronni va veni foarte repede la Bucureşti, pentru a se pune de acord cu ministrul David asupra problemelor.

Dincolo însă de aceste lucruri, rămâne o altă realitate, realitatea exacerbării lucrurilor, urmare a unor campanii şi aşa cum am făcut-o la Roma, o fac şi aici. La Roma am făcut un apel către presa italiana, aici fac un apel către presa română, la responsabilitate, pentru că politicienii pot şti exact care este măsura erorilor sau a lucrurilor bune sau a acţiunilor pe care le fac. Dar, de multe ori, exacerbarea şi campaniile, uneori, fără un fundament bazat pe realităţi, pot genera pentru cetăţenii români, ca şi pentru cetăţenii italieni, pot genera crearea unei atmosfere de ostilitate, lucru pe care noi nu-l dorim, pentru că principalul obiectiv, din acest punct de vedere, este ca cetăţenii români care se află în Italia să se simtă în siguranţă şi să aibă sentimentul că sunt respectaţi.

Cred că ceea ce am făcut astăzi este un pas important în deschiderea unui dialog cu Guvernul italian pe o temă sensibilă. O temă sensibilă şi pentru cetăţeni, ca de altfel şi pentru presa din ambele ţări. Este, de altfel, singura modalitate în care problemele pot fi rezolvate în interiorul Uniunii Europene: dialogul şi găsirea, prin negociere, prin soluţii specific Uniunii Europene, a unor măsuri care să nu dezavantaje pe nimeni şi să concretizeze ceea ce ne dorim toţi: libertatea de mişcare şi respectarea drepturilor omului.

Aceasta este declaraţia şi concluzia vizitei mele de astăzi, pe care o consider importantă, consider că şi-a atins obiectivul, şi anume, acela de a genera a o discuţie la nivelul celor două guverne cu privire la situaţia românilor din Italia, şi în mod deosebit a etnicilor romi, cetăţeni români care se află în Italia.

Vă mulţumesc mult. Vă doresc o seara plăcută.”

(Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa)

Niciun comentariu: