La începutul lunii august, la Zalău şi la Castrul Roman de la Porolissum (din localitatea Moigrad-Sălaj) va avea loc cea de-a IV-a ediţie a Festivalului internaţional "Zilele Romane", transmite corespondentul AMOS News.
La ediţia din acest an participă soldaţii legiunii romane XV Apollinaris (Ungaria), formaţiile de gladiatori Familia Gladiatoria Pannonica (Germania) şi Collegium Gladiatorium (Ungaria), luptătorii daci ai Terra Dacica Aeterna (România), precum şi formaţiile artistice New Style, Zânele Zalăului, Flame Out şi Naghual.
Publicul va putea urmări spectacole ce reproduc momente din viaţa militară şi civilă din Imperiul Roman: demonstraţii de luptă între daci şi romani, prezentări şi demonstraţii de mânuire a armelor, parada costumelor, lupte cu gladiatori, demonstraţii de călărie, dans şi teatru antic. Mai mult, spectatorii vor avea posibilitatea de a participa la o şcoală de gladiatori, precum şi la ateliere de tras cu arcul.
Festivalul "Zilele Romane" este organizat de Primăria municipiului Zalău, iar producătorul acestuia este SC Treişpe SRL.
Festivalul a debutat în anul 2005 şi este o manifestare cultural-educativă ce se desfăşoară anual. În acest an Festivalul "Zilele Romane" se desfăşoară concomitent cu sărbătoarea municipiului Zalău "Zilele Cetăţii", care se vor desfăşura în piaţa centrală a oraşului, unde vor susţine concerte Iris, Vama, Smiley, Talisman.
De asemenea, iubitorii de folclor şi ai muzicii populare vor avea ocazia să-i urmărească pe Nicolae Furdui Iancu şi Crai Nou, Sava Negrean Brudaşcu, Valeria şi Traian Ilea, Ileana Domuţa Mastan, Ansamblurile folclorice Meseşul şi Columna, Ansamblul artistic Porolissum, dar şi pe Ancuţa Anghel şi grupul său din Maramureş. (Iulian Duma - AMOS News)
a)Magura Moigradului este asezare dacica din epoca dinainte de cucerirea romana si imediat dupa cucerire. Au fost identificate elementele de fortificatie ale asezarii pe trei dintre laturile platoului. In interior au fost identificate locuinte de suprafata, locuinte semiadâncite, gropi anexe ale locuintelor. S-a lamurit, în parte, problema asa ziselor "gropi rituale" de tip Moigrad. A aparut material dacic în cantitate mare, relevant pentru epoca, care permite acum si precizari de natura cronologica, sociala si etnica. Au fost identificate parti din elementele de fortificatie romane timpurii, instalate aici provizoriu dupa cucerire (baraci, o cisterna din caramizi si o incinta patrulatera, care ar fi putut fi un burgus ). Au aparut si elemente ale unei locuiri feudale datând din sec.XIII-XIV.
b)Vârful dealului Pomet, Castru roman, epoca romana sunt obiectivele de referinta pentru orientarea si cercetarea complexului; dupa determinarea limitelor, principalelor elemente de fortificatie si a fazelor mari de constructie s-a trecut la precizarea organizarii interne a castrului; au fost cercetate ambele latera praetorii; ambele parti ale praententurii; cladirea comandamentului; aceasta ultima constructie respecta regulile castrametatiei, dar prezinta un specific aparte datorat pozitiei, parte materialelor de constructie locale; are 7 faze de constructie si reparatii-completari, databile de la începutul ocupatiei (anul 106) pâna la data parasirii provinciei. În latus dextrum a fost identificata locuinta comandantului (praetorium); constructie cu doua faze de evolutie. Intre ea si zidul de incinta a fost identificata groapa de gunoi. În latus sinistrum au fost identificate (de la principia spre zid) un templu subteran al zeului Mithras; o fabrica (pentru facut si reparat arme si armuri), un spital; o constructie târzie asezata peste valul de pamânt. La fabrica si la spital au fost identificate si urmele primei faze de lemn. În praetentura au fost determinate numeroase constructii:
1) praententura dextra: o fabrica cu turnatorie de fier, doua magazii si doua baraci ;
2) praententura sinistra: doua baraci; rezervor pentru apa; baraca pe partea spre via praetoria si înca 6 baraci pe partea spre zidul de incinta; toate baracile prezinta doua faze de constructie. Material arheologic foarte bogat. El a permis precizarea caracterului fortificatie, ordinea de stationare a principalelor trupe si mai ales caracterul roman occidental al culturii materiale din castru.
c)Vama romana pe dealul "Ferice", situat chiar în locul unde drumul roman iesea (sau intra) în complex, strabatând elementele de fortificatie ale satului. Constructia are doua faze; o faza initiala cu incinta construita din val de pamânt; poarta de lemn pe latura de sud; dimensiuni 32 x 40 m; faza a doua cu zid de piatra a fost construita în deceniul 5 al sec.II; dimensiuni 35 x 43 m; poarta cu bastioane de piatra pe latura de sud. Turn pe latura de nord (probabil un fost turn de paza înglobat acum în cladirea vamii); în interior doua baraci, despartite de un drum de pietris; pe latura de est (în exterior), lânga drumul principal, doua încaperi servind la activitatile de vamuire (una din ele avea chiar caracter sacru, întrânsa fiind grupate inscriptiile sau portretele împaratilor) au fost construite simultan cu zidul de incinta; vamesii erau sprijiniti în activitatea lor de un detasament de militari, care stationa în cele doua baraci. Acesti militari proveneau din cohors V Lingonum. Materialul arheologic bogat si variat, constând din inscriptii, stampile si inscriptii pe caramizi, instrumente de stampilat etc., ofera date importante pentru cunoasterea acestui aspect al vietii economice romane. Trebuie mentionat ca este prima data în Imperiul Roman când a fost identificata si cercetata o cladire de vama. Ea urmeaza a fi publicata monografic.
Magura Moigradului
Cariera de piatra
b)Vârful dealului Pomet, Castru roman, epoca romana sunt obiectivele de referinta pentru orientarea si cercetarea complexului; dupa determinarea limitelor, principalelor elemente de fortificatie si a fazelor mari de constructie s-a trecut la precizarea organizarii interne a castrului; au fost cercetate ambele latera praetorii; ambele parti ale praententurii; cladirea comandamentului; aceasta ultima constructie respecta regulile castrametatiei, dar prezinta un specific aparte datorat pozitiei, parte materialelor de constructie locale; are 7 faze de constructie si reparatii-completari, databile de la începutul ocupatiei (anul 106) pâna la data parasirii provinciei. În latus dextrum a fost identificata locuinta comandantului (praetorium); constructie cu doua faze de evolutie. Intre ea si zidul de incinta a fost identificata groapa de gunoi. În latus sinistrum au fost identificate (de la principia spre zid) un templu subteran al zeului Mithras; o fabrica (pentru facut si reparat arme si armuri), un spital; o constructie târzie asezata peste valul de pamânt. La fabrica si la spital au fost identificate si urmele primei faze de lemn. În praetentura au fost determinate numeroase constructii:
1) praententura dextra: o fabrica cu turnatorie de fier, doua magazii si doua baraci ;
2) praententura sinistra: doua baraci; rezervor pentru apa; baraca pe partea spre via praetoria si înca 6 baraci pe partea spre zidul de incinta; toate baracile prezinta doua faze de constructie. Material arheologic foarte bogat. El a permis precizarea caracterului fortificatie, ordinea de stationare a principalelor trupe si mai ales caracterul roman occidental al culturii materiale din castru.
c)Vama romana pe dealul "Ferice", situat chiar în locul unde drumul roman iesea (sau intra) în complex, strabatând elementele de fortificatie ale satului. Constructia are doua faze; o faza initiala cu incinta construita din val de pamânt; poarta de lemn pe latura de sud; dimensiuni 32 x 40 m; faza a doua cu zid de piatra a fost construita în deceniul 5 al sec.II; dimensiuni 35 x 43 m; poarta cu bastioane de piatra pe latura de sud. Turn pe latura de nord (probabil un fost turn de paza înglobat acum în cladirea vamii); în interior doua baraci, despartite de un drum de pietris; pe latura de est (în exterior), lânga drumul principal, doua încaperi servind la activitatile de vamuire (una din ele avea chiar caracter sacru, întrânsa fiind grupate inscriptiile sau portretele împaratilor) au fost construite simultan cu zidul de incinta; vamesii erau sprijiniti în activitatea lor de un detasament de militari, care stationa în cele doua baraci. Acesti militari proveneau din cohors V Lingonum. Materialul arheologic bogat si variat, constând din inscriptii, stampile si inscriptii pe caramizi, instrumente de stampilat etc., ofera date importante pentru cunoasterea acestui aspect al vietii economice romane. Trebuie mentionat ca este prima data în Imperiul Roman când a fost identificata si cercetata o cladire de vama. Ea urmeaza a fi publicata monografic.
Magura Moigradului
Cariera de piatra
Punctul turistic important: Castrul Roman de la Porolissum
Intrarea in satul Moigrad
Vama romana
d)Amfiteatrul a doua terasa pe panta de sud-vest a dealului Pomet; epoca romana,la 100 m spre sud-vest de latura de sud-vest a castrului; cel mai mare amfiteatru din provinciile dacice; arena masoara 66,5 x 52 m; au fost determinate planul si elementele constructiei de lemn datând din deceniul 3 al sec.II p.Chr.; a fost determinat si cercetat partial (chiar reconstruit partial) amfiteatrul cu zid de piatra construit în anul 157. În cazul constructiei de piatra au fost identificate amenajari, reamenajari si reparatii databile de la 157 pâna la sfârsitul stapânirii romane. Materialul arheologic permite delimitarea cronologica a celor doua faze. Este primul caz de cercetare de amfiteatru în care se poate folosi pentru datare si determinare materialul arheologic (mai ales cel apartinând de faza cu zid de piatra).
e)Cariera de piatra de la Moigrad cuprinde Dealul Moigradului si este foarte importanta pentru constructii.Aici se extrage piatra bruta facandu-se pietre ornamentale si pentru constructii ca: marmura, granit, gresie.
Amfiteatrul
(http://www.porolissum.com)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu