joi, august 21, 2008

Guvernul României...


sursa FOTO : CAPP







Briefing la finalul sedintei de guvern



INFORMAŢIE DE PRESĂ privind acte normative care ar putea fi incluse pe Agenda de lucru* a Şedinţei Guvernului României din 20 august, ora 10.00


I. PROIECTE DE LEGE

1. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile privind asistenţa şi cooperarea în situaţii de urgenţă, semnat la Paris la 22 aprilie 2008
 Notă pentru redactori: Actul normativ propune ratificarea unui Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze în vederea cooperării în domeniul prevenirii, pregătirii şi răspunsului în caz de catastrofă produsă la nivel naţional, judeţean sau local, pe teritoriul uneia dintre Părţi.

2. PROIECT DE LEGE pentru privind asocierea Guvernului României la Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare (CEPSC)
 Notă pentru redactori: Actul normativ propune asocierea României ca membru cu drepturi depline la Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare (CEPSC), ce va permite dezvoltarea politicilor în domeniul social precum şi în alte domenii conexe, prin furnizarea de expertiză, şi susţinerea de politici integrate şi acţiuni inter-sectoriale.

II. PROIECTE DE HOTĂRÂRE

1. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea finanţării activităţii asociaţiilor românilor din Republica Italiană
 Notă pentru redactori: Actul normativ îşi propune să sprijine derularea unor proiecte propuse de mediul asociativ românesc din Republica Italiană, precum şi dezvoltarea capacităţii administrative a asociaţiilor româneşti prin susţinerea financiară a unor sedii adecvate, a resurselor umane necesare şi a logisticii.

2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare
 Notă pentru redactori: Actul normativ introduce cadrul legal pentru acordarea asistenţei consulare, prin avansuri sau ajutoare financiare cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cetăţenilor români, prin intermediul reprezentanţelor altor state membre ale UE, în statele terţe în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare proprii.

3. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea realizării unui aeroport în zona municipiului Bucureşti
 Notă pentru redactori: Actul normativ aprobă realizarea unui nou aeroport în zona municipiului Bucureşti, ca urmare a previziunilor privind creşterea anuală a traficului aerian în România, în special în zona Capitalei.

4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor pe anul 2008, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului
 Notă pentru redactori: Bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor va fi suplimentat cu suma de 500.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale Administraţiei Patriarhale – Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile
 Notă pentru redactori: Actul normativ prevede clasarea bunurilor culturale în concordanţă cu: definirea şi delimitarea categoriilor de bunuri care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional; definirea categoriilor juridice de fond şi tezaur; declanşarea, din oficiu, a clasării pentru bunurile culturale mobile care urmează a fi restaurate, a celor care au părăsit ilegal teritoriul României sau care fac obiectul unei cercetări penale.

*Agenda de lucru este definitivată la începutul şedinţei Guvernului, iar Biroul de Presă comunică ulterior actele adoptate de Executiv


Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a mulţumit lui Adrian Ciocănea, la începutul şedinţei de guvern de astăzi, pentru activitatea susţinută pe care acesta avut-o în cadrul Guvernului, timp de peste trei ani şi jumătate.


Premierul Tăriceanu a declarat că Adrian Ciocănea a avut o contribuţie importantă în pregătirea pentru aderarea României la Uniunea Europeană, în calitate de secretar de stat la Ministerul Integrării Europene, cât şi în procesul de formare a poziţiei naţionale a României în cadrul UE, ca şef al Departamentului pentru Afaceri Europene.
Şeful Guvernului i-a urat succes în continuare în activitatea de parlamentar, Adrian Ciocănea fiind validat, în urmă cu puţin timp, drept membru al Camerei Deputaţilor.
Adrian Ciocănea a mulţumit, la rândul său, membrilor Guvernului pentru colaborarea avută cu aceştia şi a apreciat că numirea succesorului său, Aurel Ciobanu Dordea, reprezintă o bună alegere.


Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, la începutul şedinţei de guvern, să verifice stadiul pregătirii şcolilor pentru începutul anului şcolar, astfel încât toate şcolile să poată să îşi primească elevii la 15 septembrie


De asemenea, premierul Tăriceanu a solicitat lui Attila Korodi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, ca ministerul pe care îl conduce, împreună cu autorităţile locale şi cu celelalte instituţii abilitate, să ia măsuri pentru curăţarea râurilor din zonele afectate de inundaţii, referindu-se în acest context şi la vizita pe care a efectuat-o săptămâna trecută în Maramureş, pe Valea Vaserului.
Primul-ministru s-a interesat de situaţia efectelor secetei asupra culturilor agricole. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş, a informat Cabinetul că ministerul a luat măsuri pentru diminuarea efectelor secetei în zonele afectate. Ministerul Agriculturii are în vedere pregătirea unor proiecţii multianuale pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii, a mai spus Dacian Cioloş.


Fonduri pentru podul peste raul Vaser


Guvernul a acordat astăzi suma de 500.000 lei pentru construirea unui pod provizoriu peste râul Vaser – avand în vedere că cel vechi a fost distrus de inundaţii, precum şi pentru executarea unui proiect pentru un nou pod peste Vaser, a anunţat purtător de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru
"Ulterior, Guvernul va aloca fondurile necesare pentru realizarea noului nou pod şi pentru executarea unor apărări de maluri", a precizat Camelia Spătaru.


AJUTOR UMANITAR PENTRU GEORGIA


România va trimite Republicii Georgia un ajutor umanitar de urgenţă în limita sumei de 4,624 milioane lei, constând în produse din rezervele de stat, medicamente şi dispozitive medicale din rezerva Ministerului Sănătăţii.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, acordarea acestui ajutor umanitar cu titlu gratuit, ca răspuns la solicitarea în acest sens transmisă Ministerului român al Afacerilor Externe de către ministrul afacerilor externe al Republicii Georgia, doamna Eka Tkeshelashvili, pe fondul crizei determinate de conflictul din Georgia.

Ministerul Afacerilor Externe va întreprinde, pe cale diplomatică, demersurile necesare în vederea preluării ajutorului la destinaţie. Predarea ajutorului umanitar către autoritatea desemnată de Guvernul Republicii Georgia se va face prin grija Ambasadei României la Tbilisi.

“O parte din acest ajutor a fost deja trimisă în regiune”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

Guvernul a aprobat, de asemenea, plata cheltuielilor aferente evacuării cetăţenilor români ca urmare a crizei generate de conflictul din Georgia, începând cu data de 8 august 2008, pe durata existenţei acestei crize.

Pe fondul deteriorării climatului de securitate din Georgia, ca urmare a conflictului din această ţară, autorităţilor române au primit solicitări de sprijin pentru părăsirea zonei de conflict şi repatriere din partea unor cetăţeni români aflaţi în această ţară.


Asistenta consulara pentru cetatenii romani


Guvernul a luat, în şedinţa de astăzi, câteva decizii care vin în sprijinul cetăţenilor români din străinătate, a declarat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, la finalul şedinţei de Guvern.

Printr-o Hotărâre, Guvernul a adoptat măsurile de protecţie privind cetăţenii Uniunii Europene prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

Actul normativ introduce cadrul legal pentru acordarea asistenţei consulare cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cetăţenilor români, prin intermediul reprezentanţelor altor state membre ale UE, în statele terţe în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare proprii.

Astfel, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene beneficiază de protecţia consulară a României, aşa cum se exercită aceasta asupra cetăţenilor români, în cazul în care pe teritoriul statului terţ unde se află aceştia, nu există nicio misiune diplomatică sau oficiu consular permanent şi accesibil şi niciun consul onorific accesibil şi competent al propriului stat membru sau al altui stat care îi reprezintă în mod permanent. De acelaşi tratament vor beneficia şi cetăţenii români, din partea statelor membre UE, în state terţe în care România nu are reprezentanţă diplomatică.

Protecţia consulară cuprinde asistenţă de deces, asistenţă în caz de accident sau de boli grave, în caz de arest sau detenţie, asistenţă acordată victimelor unor acte de violenţă, precum şi sprijinirea şi repatrierea cetăţenilor UE aflaţi în dificultate. Actul normativ cuprinde procedurile de acordare a acestui sprijin.

Actul normativ este adoptat de Guvern în aplicarea articolului 20 al Tratatului privind instituirea Comunităţii Europene şi a Deciziei reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi în cadrul Consiliului, în 19 decembrie 1995, vizând protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin reprezentanţele diplomatice şi consulare.

Prevederile comunitare aplicate reflectă principiul nediscriminării, în sensul că protecţia acordată oricărui cetăţean al unui stat membru este aceeaşi cu protecţia propriilor cetăţeni.



Informaţii de background:

Tratatul de la Maastricht a introdus principiul protecţiei diplomatice şi consulare a cetăţenilor Uniunii Europene în state terţe. Principiul a fost reluat în Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene (TCE), art.20, care prevede că principiul protecţiei este legat de cetăţenia Uniunii Europene.

Potrivit art.20 din TCE, în situaţia în care un cetăţean se află într-un stat terţ, în care statul membru nu are misiune diplomatică sau oficiu consular, acesta are dreptul la protecţie diplomatică şi consulară din partea autorităţilor oricărui stat membru reprezentat în acel stat terţ.

Ulterior, prin Decizia 95/553/CE au fost stabilite măsurile procedurale de punere în aplicare a acestui drept.


Suplimentare de posturi pentru MAE


Numărul de posturi al Ministerului Afacerilor Externe a fost suplimentat cu 108 posturi, în vederea operaţionalizării Direcţiei Generale Schengen, pentru întărirea activităţii de sprijinire a românilor de pretutindeni şi pentru asigurarea funcţionării mai multor oficii consulare care urmează să fie deschise în Italia şi în Spania, până la sfârşitul anului 2008, a decis Guvernul în şedinţa de astăzi.

„Măsura a fost luată pentru o mai bună relaţie cu românii din afara graniţelor şi pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor şi nevoilor pe care le au”, a declarat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

Guvernul a aprobat modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. Având în vedere necesitatea sporirii eficienţei MAE, numărul maxim de posturi al ministerului va creşte de la 2.380 la 2.488, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului.

Potrivit actului normativ, 63 din posturile nou create vor fi în cadrul serviciului exterior al MAE, în Italia şi Spania. Aceste persoane vor asigura funcţionarea consulatelor generale ce urmează să fie deschise în 2008 la Bilbao, Bologna şi Cosenza, şi pentru consulatele de la Ciudad Real, Zaragoza şi agenţiile/birourile consulare de la Almeria, Bari, Cagliari, Genova, Padova, Rimini, Trento, Veneţia şi Verona, a căror inaugurare este prevăzută tot pentru acest an.

Restul de 45 de posturi vor fi create în centrala MAE, pentru eficientizarea Direcţiei Generale Schengen.


Briefing de presă susţinut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, la finalul şedinţei de Guvern


Camelia Spătaru
Guvernul a acordat astăzi banii necesari pentru construirea unui pod provizoriu peste râul Vaser, având în vedere că cel vechi a fost distrus de inundaţii, dar şi pentru executarea unui proiect privind realizarea unui nou pod peste Vaser. Este vorba despre 500.000 de lei noi, adică 5 miliarde de lei vechi. Ulterior, vor fi alocate fonduri pentru realizarea noului pod, dar şi pentru executarea unor apărări de maluri. După cum ştiţi, Primul-ministru a fost săptămâna trecută în Maramureş pentru a vedea efectele inundaţiilor, analizând atunci cu autorităţile locale cum se poate interveni pentru refacerea cat mai rapidă a infrastructurii distruse sau afectate de către inundaţii.
Un alt act normativ aprobat în şedinţa de astăzi: România va trimite Republicii Georgia un ajutor umanitar de urgenţă de peste un milion de euro, care constă în produse din rezervele de stat, medicamente şi dispozitive medicale din rezerva Ministerului Sănătăţii. Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, acordarea acestui ajutor umanitar cu titlu gratuit, ca răspuns la solicitarea în acest sens transmisă Ministerului român al Afacerilor Externe de către ministrul afacerilor externe al Republicii Georgia.
De asemenea, Guvernul a aprobat plata cheltuielilor aferente evacuării cetăţenilor români ca urmare a crizei generate de conflictul din Georgia, începând cu data de 8 august 2008, pe durata existenţei acestei crize.
Un alt subiect pe care l-au discutat astăzi membrii Cabinetului a fost infrastructura. În şedinţa de astăzi a fost aprobată o hotărâre în ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, şi anume construirea unui nou aeroport în zona municipiului Bucureşti. Guvernul a luat această hotărâre pentru a veni în întampinarea nevoilor pe care le are Capitala, oraş aflat în plină dezvoltare. Acest fapt se manifestă inclusiv prin creşterea considerabilă a traficului de pasageri înregistrat pe cele două aeroporturi existente. Guvernul şi primul-ministru consideră că infrastructura trebuie să ţină pasul cu aceste realităţi, cu aceste evoluţii, pentru a putea facilita tendinţa de dezvoltare a Capitalei.
O altă decizie luată astăzi de primul-ministru şi de membrii Cabinetului se referă la desemnarea secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzaşu, să urmărească îndeaproape stadiul principalelor lucrări de construcţie şi modernizare a infrastructurii de transport. Săptămânal, domnul secretar de stat va avea întalniri cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Agriculturii, ai Institutului de Cadastru să vadă care sunt eventualele probleme şi să găsească soluţii urgente pentru depăşirea lor.
Un alt factor cheie al dezvoltării economice este forţa de muncă bine pregătită, calificată. Guvernul doreşte să demareze un proiect de amploare în învăţământul universitar care constă în construirea în următorii 6-10 ani, a unor campusuri universitare noi, în afara Bucureştiului şi a altor oraşe – centre universitare. Proiecte similare există de mulţi ani în Europa şi în Statele Unite. După aceste modele, aceste campusuri sunt gândite ca nişte oraşe, cu centre medicale, culturale, sportive proprii şi alte servicii necesare unei comunităţi.
Astăzi, Guvernul a decis constituirea unei comisii interministeriale care să analizeze posibilitatea începerii acestui proiect, mai exact să identifice un teren în apropierea Capitalei pentru demararea acestui proiect. Comisia interministerială va analiza, de asemenea, posibilitatea construirii unor facilităţi universitare noi, după principiul oraşelor universitare.
Pentru Bucureşti, există deja o schiţă de proiect al unui oraş universitar, realizată de Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, la solicitarea Ministerului Educaţiei. Potrivit acestei schiţe de proiect, ar urma să fie construit un campus universitar pe o suprafaţă de 600 hectare şi o capacitate de găzduire a 100.000 de studenţi, care ar putea fi amplasat la 10-15 km de Bucureşti şi ar urma să reunească mai multe universităţi bucureştene.
Este un proiect amplu, de durată, care se impune în condiţiile în care în ultimii 20 de ani numărul de studenţi a crescut de aproximativ 4 ori, iar facilităţile – campusuri, amfiteatre, laboratoare – cu doar 15%. Acest proiect, Universitatea Viitorului, ar putea fi finalizat în 6-10 ani, iar costurile se ridică la aproximativ 2 miliarde de euro.
În şedinţa de astăzi au fost luate câteva decizii care să vină în sprijinul cetăţenilor români din străinătate şi pentru îmbunătăţirea imaginii României în afara graniţelor. Astfel, au fost adoptate, printr-o hotărâre, măsurile de protecţie privind cetăţenii Uniunii Europene prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare.
Pentru o mai bună relaţie cu românii din afara graniţelor şi pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor şi nevoilor pe care le au a fost suplimentată schema de la Ministerul Afacerilor Externe cu 108 posturi, din care 63 din posturile nou create vor fi în cadrul serviciului exterior al MAE, în Italia şi Spania. Aceste persoane vor asigura funcţionarea consulatelor generale ce urmează să fie deschise în 2008 la Bilbao, Bologna şi Cosenza, şi pentru consulatele de la Ciudad Real, Zaragoza şi agenţiile/birourile consulare de la Almeria, Bari, Cagliari, Genova, Padova, Rimini, Trento, Veneţia şi Verona, a căror inaugurare este prevăzută tot pentru acest an. Restul de 45 de posturi vor fi create în centrala MAE, pentru eficientizarea Direcţiei Generale Schengen.
O altă hotărâre adoptată are menirea de a sprijini financiar asociaţiile romanilor din Italia, pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei României în această ţară. În Guvern a fost aprobată finanţarea a 25 de proiecte de comunicare ale asociaţiilor românilor din Republica Italiană cu suma de 450.000 lei. Este un sprijin care vine în întampinarea aşteptărilor structurilor asociative romaneşti din Italia

Reporter: S-a discutat ceva privind compania naţională energetică?
Camelia Spătaru: Nu.

Reporter: Când va fi trimis ajutorul pentru Georgia?
Camelia Spătaru: O parte a ajutorului a fost deja trimis cu aeronava Romavia, care efectuează vizita oficială în zonă în aceste zile.

Reporter: Şi partea doua? Nu s-a decis încă?
Camelia Spătaru: Se discută în perioada următoare.

Reporter: Guvernul a primit vreo solicitare pentru atribuirea unui teren pentru o ambasadă intergalactică?
Camelia Spătaru: Din ce ştiu eu, nu, dar un răspuns mai exact îl veţi primi de la Secretariatul General al Guvernului, pentru că acolo funcţionează registratura Guvernului. În mod sigur daca a fost primită o solicitare i se va răspunde.

Reporter: Privind amenajarea aeroportului, ce decizie s-a luat astăzi exact şi dacă s-au adus studii pe care să se bazeze decizia de azi?
Camelia Spătaru: Veţi primi un comunicat.


MCTI anunţă deschiderea înregistrării pentru 6 apeluri de proiecte ale Axei III - TIC pentru sectoarele privat şi public


Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei anunţă deschiderea înregistrării apelului de proiecte pentru Domeniul Major de Intervenţie 1, Operaţiunea 1.4 – “Susţinerea conectării unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadband” şi pentru întreg Domeniul Major de Intervenţie 2 ˝ Dezvoltarea şi Cresterea Eficienţei Serviciilor Publice Electronice Moderne˝.

Înregistrarea proiectelor se poate face on-line în mod continuu, începând cu data de 20 august 2008 ora 9.00 până în data de 28 noiembrie 2008 ora 16.30, la adresa http://fonduri.mcti.ro, urmând ca în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea on-line, proiectul să fie depus la registratura MCTI, din B-dul Libertăţii. Nr.14, Sector 5, Bucureşti.Ghidurile solicitantului pentru aceste operaţiuni au fost publicate în varianta finală, pe site-ul ministerului www.mcti.ro la secţiunea “Ghidul Solicitantului” / „Ghiduri finale”. Acestea detaliază criteriile specifice care trebuie îndeplinite de potenţialii beneficiari şi proiectele acestora, regulile de finanţare, circuitul proiectului, modalitatea de selecţie a proiectelor, procesul de contractare şi implementare, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Operaţiunea 1.4 – “Susţinerea conectării unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadband” beneficiază de un buget de 104 milioane lei. Beneficiarul eligibil pentru această operaţiune este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.Domeniul Major de Intervenţie 2 “Dezvoltarea şi Cresterea Eficienţei Serviciilor Publice Electronice Moderne” însumează un buget de 343,5 milioane lei. În cadrul acestui domeniu au fost deschise 5 operaţiuni: 2.1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”; 2.2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice”; 2.3 „ Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Learning”; 2.4 local şi 2.4 naţional “Susţinerea implementării de soluţii de e-sanatate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”. Beneficiari eligibili pentru operaţiunile 2.1–2.3 sunt autorităţi ale administraţiei publice locale şi unităţile administrativ teritoriale, instituţii publice ce funcţionează la nivel local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, autorităţile administraţiei publice centrale, instituţii publice ce funcţionează la nivel central, parteneriate între autorităţi publice centrale sau/şi instituţii publice ce funcţionează la nivel central, biblioteci de drept public cu personalitate juridică, instituţii de învăţământ superior de drept public acreditate şi instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate(numai pentru operaţiunea 2.3), în schimb pentru operaţiunea 2.4 în cazul proiectelor naţionale, beneficiar eligibil este Ministerul Sănătăţii Publice, iar pentru proiectele implementate la nivel local, beneficiarii eligibili sunt unităţile sanitare publice cu personalitate juridică şi parteneriatele între acestea.


Sprijin financiar pentru asociaţiile românilor din Italia


Guvernul a adoptat o hotărâre care are menirea de a sprijini financiar asociaţiile românilor din Italia, pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei Romaniei în această ţară, a anunţat Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Este vorba despre aprobarea finanţării a 25 de proiecte de comunicare ale asociaţiilor românilor din Republica Italiană cu suma de 450.000 lei.

„Este un sprijin care vine în întâmpinarea aşteptărilor structurilor asociative româneşti din Italia” a declarat Camelia Spătaru, Purtătorul de Cuvânt al Guvernului.

Finanţarea se face din bugetul aprobat pe anul 2008 al Cancelariei Primului-Ministru, pentru Agenţia pentru Strategii Guvernamentale.

Asociaţiile trebuie să fie organizaţii de tip non-profit, înregistrate pe teritoriul Republicii Italiene, al căror obiect de activitate îl constituie dezvoltarea şi integrarea socială, economică şi culturală a comunităţilor de români în cadrul general al societăţii italiene. În cazul în care nu sunt îndeplinite cumulativ aceste trei criterii de către asociaţie, aceasta este declarată neeligibilă pentru finanţare.

Dosarul aplicaţiei pentru obţinerea finanţării de către o asociaţie va trebui să cuprindă:

Ø Statutul asociaţiei, în traducere legalizată în limba română;

Ø Raportul de activitate al asociaţiei pe ultimele 12 luni (în limba română) care să facă proba unei minime experienţe a organizaţiei în derularea de proiecte;

Ø Declaraţie pe propria răspundere, din partea reprezentantului asociaţiei, că nu a suferit condamnări penale pe teritoriul Uniunii Europene;

Ø Declaraţie pe propria răspundere, din partea reprezentantului asociaţiei, prin care certifică faptul că asociaţia nu are datorii către statul italian;

Ø Declaraţie pe propria răspundere, din partea reprezentantului asociaţiei, prin care certifică faptul că membrii asociaţiei nu sunt implicaţi în activităţi politice pe teritoriul Uniunii Europene;

Ø Propunerea de proiect de comunicare va detalia activităţile, publicul-ţintă al acestora şi bugetul proiectului. Bugetul va indica în mod clar produsele şi/sau serviciile presupuse a fi achiziţionate de asociaţie în cadrul proiectului;

Ø Perioada derulării acţiunii sau activităţii pentru care se solicită finanţarea.

Suma alocată în cadrul priectului poate acoperi cheltuieli în următoarele domenii:

Ø Organizarea de manifestări culturale, seminarii, conferinţe, colocvii, mese rotunde, reuniuni, campanii de informare şi sociale;

Ø Achiziţii de echipamente IT şi de comunicaţii, respectiv computer, laptop, fotocopiator, telefon, fax, videoproiector, imprimantă, scanner, cameră foto digitală, videocameră ş.a.;

Ø Achiziţii de mobilier de birou;

Ø Achiziţii de servicii de consultanţă şi training privind managementul de proiect, comunicare publică, fundraising,

Ø Achiziţii de servicii de editare şi tipărire de lucrări de informare şi promovare a României, în limba italiană sau bilingve, română-italiană;

Ø Achiziţii de materiale de informare şi promovare a României în limba română, italiană şi/sau bilingve, respectiv broşuri, pliante, albume, obiecte de artizanat, publicaţii periodice, bannere, pixuri, afişe, agende, albume foto, calendare, drapele ale României în diverse formate, emblema de stat a României, casete video, casete audio, CD-uri, DVD-uri, hărţi, cărţi, enciclopedii, diapozitive, insigne, medalii comemorative, steguleţe şi alte materiale;

Ø Achiziţii de manuale şi alte materiale cu caracter educativ, inclusiv volume de literatură română clasică şi modernă;

Ø Chiria spaţiilor în care asociaţia în cauză îşi desfăşoară activitatea.

Selecţia asociaţiilor ce vor primi finanţare se va face de către o comisie formată din reprezentanţi ai Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale şi ai Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din structura Ministerului Afacerilor Externe.

Cererile de finanţare vor fi depuse la Agenţia pentru Strategii Guvernamentale în două etape. În prima etapă dosarele se depun între 18 august şi 1 septembrie 2008, iar în a doua etapă, între 8 şi 21 septembrie 2008.


Comunicat de presă privind Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2008-2010


Odata cu modificarea cadrului legislativ aferent datoriei publice prin adoptarea OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, a fost instituită obligativitatea elaborării unei strategii pe termen mediu de administrare a datoriei publice guvernamentale, revizuibilă anual, în funcţie de modificările condiţiilor de piaţă sau a necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi/sau refinanţare a datoriei publice guvernamentale. In conformitate cu prevederile OUG nr.64/2007 privind datoria publică, a fost elaborată Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2008-2010, care va fi transmisa spre consultare BNR, va intra într-un proces de consultare publică, prin publicarea pe web-site-ul MEF, şi va fi inaintată Guvernului spre aprobare şi Parlamentului spre informare.
Prin strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2008-2010 se intenţionează stabilirea unor obiective (ţinte indicative) privind portofoliul datoriei guvernamentale, care să permită atingerea unei structuri "optime" a acestuia, urmare analizei riscurilor asociate portofoliului pe perioada mentionată, obiectivele strategice şi instrumentele ce se au în vedere pentru implementarea strategiei.
Principalele obiective privind managementul datoriei publice guvernamentale în perioada 2008-2010 sunt următoarele:
1. creşterea controlată a datoriei publice guvernamentale, astfel încat nivelul acesteia să se menţină rezonabil în limita prevăzută prin Tratatul de la Maastricht;
2. dezvoltarea pieţei titlurilor de stat;
3. reducerea costurilor cu datoria publică guvernamentală şi a riscului bugetar cauzat de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi,
iar pentru îmbunătăţirea structurii portofoliului de datorie publică guvernamentală, în vederea reducerii expunerilor faţă de riscul valutar, riscul de rată a dobânzii, de credit şi riscul de refinanţare, cât şi în scopul creşterii datoriei negociabile (contractată prin instrumente tranzacţionabile/de piaţă) se vor avea în vedere următoarele măsuri:
a) creşterea ponderii datoriei publice guvernamentale denominate în lei în totalul datoriei publice guvernamentale.
b) creşterea ponderii datoriei publice guvernamentale denominate în EUR în totalul datoriei publice guvernamentale în valută.
c) reducerea gradului de refinanţare pentru datoria publică guvernamentală, denominatî în lei şi a celei denominate în euro.
d) creşterea ponderii datoriei cu dobânda fixă în totalul datoriei publice guvernamentale.
e) contractarea datoriei denominate în valută în principal prin lansarea de emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital concomitent cu reducerea împrumuturilor contractate de la instituţiile financiare internaţionale în totalul datoriei publice guvernamentale în valută.
f) distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei publice guvernamentale.
g) recuperarea sumelor plătite de MEF în contul garanţiilor sau subîmprumuturilor.
Instrumentele de datorie publică guvernamentală ce se vor utiliza în perioada 2008-2010 vor fi predominant titlurile de stat emise pe piaţa interna şi pieţele internaţionale de capital.


Bucurestiul va avea un nou aeroport


Guvernul a aprobat construirea unui nou aeroport în zona municipiului Bucureşti, potrivit unei Hotărâri adoptate în şedinţa de miercuri.

„Guvernul a luat această hotărâre pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pe care le are Capitala, oraş aflat în plină dezvoltare. Acest fapt se manifestă inclusiv prin creşterea considerabilă a traficului de pasageri înregistrat pe cele două aeroporturi deja existente. Guvernul şi Primul-ministru consideră că infrastructura trebuie să ţină pasul cu aceste realităţi, cu aceste evoluţii, pentru a putea facilita tendinţa de dezvoltare a Capitalei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

Este vorba despre o lucrare prioritară în completarea direcţiilor de dezvoltare a infrastructurii de transport, prevăzute în anexa nr. 7 la Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I Reţele de transport.

Programul privind executarea lucrărilor aferente realizării noului aeroport se va stabili pe baza unui studiu de fezabilitate elaborat prin grija Ministerului Transporturilor şi finanţat, prin bugetul aceluiaşi minister, din fonduri alocate de la bugetul de stat.

Amplasarea în teritoriu, delimitarea terenurilor necesare realizării investiţiei precum şi aspectele arhitectural-urbanistice ale acesteia vor fi stabilite pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism elaborate, avizate şi aprobate conform legii.

Obiectivul urmărit de Ministerul Transporturilor prin promovarea acestui proiect, având în vedere creşterea anuală a traficului aeroportuar, este de a asigura un trafic aerian în condiţii de maximă siguranţă, inclusiv prin crearea în avans a capacităţii necesare din punct de vedere al infrastructurii, în funcţie de traficul previzionat.

„O altă decizie luată astăzi de primul-ministru şi membrii Cabinetului se referă la desemnarea secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzaşu, să urmărească îndeaproape stadiului principalelor lucrări de construcţie şi modernizare a infrastructurii de transport. Săptămânal, domnul secretar de stat, va avea întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Agriculturii, ai Institutului de Cadastru să vadă care sunt eventualele probleme şi să găsească soluţii urgente pentru depăşirea acestora”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.



Informaţii de background

Municipiul Bucureşti este deservit, în prezent, de două aeroporturi internaţionale, respectiv Henri Coandă şi Aurel Vlaicu, ambele clasificate ca fiind de interes naţional şi având ca acţionar majoritar statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor.

În anul 2007, traficul de pasageri înregistrat a fost de: 4.037.683 pe Aeroportul Henri Coandă - creştere de 41% faţă de anul 2006 şi 968.084 pe Aeroportul Bucureşti Băneasa - creştere de 43% faţă de anul 2006.

Din analizele şi previziunile de trafic efectuate de EUROCONTROL rezultă că, pentru ţara noastră, în perioada 2008-2014, urmează să se înregistreze o creştere medie anuală a traficului aeroportuar de 6,9%, cu o rată de creştere sensibil mai mare în zona municipiului Bucureşti.


UNIVERSITATEA VIITORULUI


Guvernul a hotărât în şedinţa de astăzi constituirea unei comisii interministeriale care să analizeze posibilitatea demarării unui proiect intitulat Universitatea Viitorului, care constă în construirea în următorii 6-10 ani, a unor campusuri universitare noi, în afara Bucureştiului şi a altor oraşe – centre universitare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

„Proiecte similare există de mulţi ani în Europa şi în Statele Unite. După aceste modele, aceste campusuri sunt gândite ca nişte oraşe, cu centre medicale, culturale, sportive proprii şi alte servicii necesare unei comunităţi”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a primit din partea mai multor universităţi din Bucureşti şi din ţară solicitarea de a aproba şi sprijini financiar efortul acestora de a identifica terenuri în oraş sau în afara oraşului pentru a construi campusuri universitare noi.

Comisia interministerială constituită va analiza posibilitatea construirii unor facilităţi universitare noi, după principiul oraşelor universitare, în care se reunesc una sau mai multe universităţi dintr-un oraş, pentru a-şi concentra resursele.

Pentru Bucureşti, există deja o schiţă de proiect al unui oraş universitar cu o suprafaţă de 600 ha şi o capacitate de găzduire a 100.000 de studenţi, care ar putea fi amplasat la 10-15 km de Bucureşti şi ar urma să reunească mai multe universităţi bucureştene. Proiectul ar putea fi finalizat în 6-10 ani, iar costurile se ridică la peste 2 miliarde de euro.


Sistem informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane (SISBIEDU)


Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă cu realizarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane (SISBIEDU), la nivel naţional, prin Programe anuale.

Programul de realizare a SISBIEDU este prevăzut şi organizat să cuprindă întregul intravilan la nivel naţional, respectiv, toate localităţile urbane şi rurale.

Aceste prevederi sunt incluse într-o Hotărâre de modificare şi completare a Normelor metodologice privind finanţarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 521/1997.

Potrivit HG nr. 521/1997, Sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane (SISBIEDU) este sistemul de evidenţă, măsurare, inventariere, gestiune şi actualizare sistematică a tuturor imobilelor şi reţelelor edilitare din intravilanul localităţilor, sub aspect tehnic şi economic, cu respectarea datelor de baza din cadastrul general, privind suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul.

SISDIEBDU are la bază atât datele din domeniul imobiliar-edilitar, cât şi din alte domenii de activitate, care servesc la formularea strategiilor globale ale localităţilor, în corelare cu programele de dezvoltare durabilă ale administraţiilor locale, la toate nivelurile.



Potrivit noilor prevederi, datele şi informaţiile cuprinse în SISDIEBDU sunt publice, reprezintă bun proprietate publică şi sunt în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale. Acestea pot fi puse gratuit la dispoziţia autorităţii administraţiei publice centrale responsabile cu realizarea SISDIEBDU pentru organizarea unor baze de date referitoare la evidenţa imobiliar-edilitară la nivelul intravilanului localităţilor şi pentru realizarea unor proiecte în colaborare cu alte instituţii sau autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi instituţiilor financiare de sub autoritatea MEF, pentru determinarea valorii impozabile a fiecărui bun imobil.

Administratorul sistemului asigură respectarea dreptului la protecţie a datelor personale ale cetăţenilor, prin crearea unor modalităţi de accesare a SISDIEBDU, pe bază de parolă stabilită cu autoritatea administraţiei publice locale şi autoritatea centrală responsabilă cu implementarea acestuia, după caz.

Hotărârea stabileşte şi că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor colaborează cu consiliile judeţene şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asigură:

a) Elaborarea de programe pentru realizarea lucrărilor SISDIEBDU, stabilirea priorităţilor, în funcţie de interesul unei localităţi, şi evaluarea mijloacelor financiare necesare;

b) Urmărirea execuţiei lucrărilor SISDIEBDU, controlul şi avizarea acestora, pe faze şi categorii de lucrări;

c) Aducerea la cunoştinţă a lucrărilor SISDIEBDU şi asigurarea accesului specialiştilor pentru executarea lucrărilor.

În limita alocaţiilor aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor repartizează şi comunică consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti plafoanele aprobate anual şi trimestrial, pentru realizarea SISDIEBDU.

Pe baza şi în limitele plafoanelor comunicate, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti transmit MDLPL lista lucrărilor. Decontarea lucrărilor de realizare a SISDIEBDU se face lunar, în limita plafoanelor bugetare trimestriale, comunicate.

Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti verifică documentaţia primită, acordă viza de control financiar preventiv propriu şi întocmesc lunar decontul justificativ, care se transmite până la data de 5 ale fiecărei luni pentru luna precedentă, MDLPL, în două exemplare. Pentru lucrările executate şi recepţionate până la data de 10 ale lunii decembrie, deconturile justificative se transmit până la data de 15 decembrie a anului bugetar.

MDLPL, pe baza deconturilor justificative, solicită Ministerului Economiei şi Finanţelor deschiderea de credite în limita alocaţiilor bugetare aprobate, însoţită de decontul justificativ, virează sumele consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


Un nou spatiu de lucru pentru activitatea curenta a MAE


Imobilul utilizat ca sediu pentru Departamentul de Organizare a Summit-ului NATO 2008 va rămâne în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în scopul utilizării sale ca spaţiu de lucru pentru activitatea curentă a ministerului.

Executivul a decis în şedinţa de astăzi modificarea în acest sens a articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 77/2006, prin care imobilul respectiv, aflat în str. Ermil Pangrati nr. 20, sector 1, Bucureşti, a fost trecut din administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în scopul utilizării sale pentru desfăşurarea acţiunilor de protocol ale ministrului afacerilor externe.

Ca urmare a alegerii capitalei României ca loc de desfăşurare a summit-ului NATO din luna aprilie 2008, imobilului i s-a dat destinaţia de sediu pentru Departamentul de organizare a summit-ului NATO din cadrul MAE, pentru perioada 1 iulie 2007 – 1 iulie 2008. Imobilul a fost amenajat integral conform acestei destinaţii, prin transformarea în birouri a tuturor spaţiilor de lucru disponibile şi asigurarea necesarului de mobilier de birou, echipamentele specifice şi birotică.


FONDURI PENTRU ADMINISTRATIA PATRIARHALA


Bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor va fi suplimentat cu suma de 500.000 lei pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale Administraţiei Patriarhale – Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, a decis Guvernul în şedinţa de astăzi.

Banii se alocă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008.

Ministerul Culturii şi Cultelor şi alte organe abilitate de lege vor răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate.

Administraţia Patriarhală desfăşoară în prezent ample lucrări de restaurare la Catedrala Patriarhală, Palatul Patriarhiei, Reşedinţa Patriarhală şi Clopotniţa Sfintei Mânăstiri Antim. În aceste condiţii, fondurile pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale Administraţiei Patriarhale sunt insuficiente.


REGLEMENTARI NOI PRIVIND ACTIVITATEA Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR)


Guvernul a modificat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi, actul normativ care reglementa înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR).

Astfel, membrii CISR sunt conducătorii sau reprezentanţii conducătorilor din Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

De asemenea, din Consiliul mai fac parte şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, care potrivit vechiului act normativ puteau participa la şedinţele CISR în calitate de invitaţi. Este vorba despre reprezentanţi ai Federaţiei Autorităţilor Locale din România, ai Asociaţiei Municipiilor din România, ai Asociaţiei Oraşelor din România, ai Asociaţiei Comunelor din România şi ai Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

La lucrările CISR pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României şi, după caz, reprezentanţi ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice sau private din domeniul siguranţei rutiere.

Activitatea Consiliului este coordonată de primul - ministru, activitatea curentă fiind condusă de ministrul Transporturilor, care are calitatea de preşedinte al CISR.

Activitatea Consiliului se desfăşoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă semestrial, primul-ministru sau preşedintele CISR putând hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluţionarea problemelor urgente. Secretariatul CISR este asigurat de Ministerul Transporturilor prin Autoritatea Rutieră Română.

De asemenea, în cadrul Consiliului va funcţiona Delegaţia Permanentă Interministerială de Siguranţă Rutieră, alcătuită din experţi ai autorităţilor publice reprezentate în CISR, detaşaţi pe o perioadă determinată la sediul Ministerului Transporturilor.

Activitatea acestei Delegaţii se desfăşoară sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul mai multor grupuri de lucru, fiecare grup având un preşedinte ales prin vot deschis de către membrii Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră.



Activitatea Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră are în vedere:

· creşterea siguranţei infrastructurii şi a semnalizării rutiere, îndeosebi în zonele de risc;

· sistematizarea traficului în zonele urbane şi adiacente, având în vedere creşterea gradului de siguranţă rutieră şi armonizarea intereselor tuturor participanţilor la trafic, protecţia mediului şi a sănătăţii cetăţenilor;

· identificarea şi înlăturarea cauzelor accidentelor rutiere prin studii şi investigaţii ale achipelor multidiscliplinare de analiză a modului de producere a acestora;

· îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai siguranţei rutiere;

· îmbunătăţirea calităţii inspecţiilor tehnice periodice şi eliminarea din trafic a vehiculelor care nu mai corespund normelor de siguranţă a circulaţiei;

· îmbunătăţirea predării în şcoli a cunoştinţelor privind siguranţa circulaţiei şi introducerea formelor moderne de educaţie cu mijloace multi-media, îndeosebi pentru copii şi tineret;

· armonizarea reglementărilor naţionale privind siguranţa activă şi pasivă a vehiculelor rutiere şi protecţia mediului de către acestea, în accord cu directivele Uniunii Europene, cu reglementările Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi sprijinirea implementării noilor tehnologii din domeniul siguranţei rutiere;

· îmbunătăţirea finanţării siguranţei rutiere, etc.

Atribuţiile Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră se referă la:

· elaborarea strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră şi a programelor naţionale de acţiuni prioritare pentru implementarea acesteia şi asigurarea punerii în practică a tuturor hotărârilor CISR;

· elaborarea rapoartelor semestriale şi anuale referitoare la stadiul implementării strategiei naţionale de siguranţă rutieră;

· elaborarea raportărilor semestriale privind planul general de finanţare a programelor de acţiuni, a propunerilor de măsuri legislative, prognoze, studii şi iniţierea de acţiuni corective sau suplimentare în scopul îmbunătăţirii gradului de siguranţă rutieră etc.

Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră asigură concepţia de ansamblu şi coordonarea pe plan naţional pe baza strategiei naţionale de siguranţă rutieră şi a programului naţional de acţiuni prioritare pentru implementarea strategiei, a activităţilor privind îmbunătăţirea siguranţei rutiere, desfăşurate de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în aceste domenii.

O altă modificare este legată de alocarea resurselor financiare, astfel că pentru asigurarea implementării hotărârilor CISR şi a strategiei naţionale de siguranţă rutieră şi pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră în calitate de ordonatori principali de credite, conducătorii instituţiilor reprezentate în CISR îşi prevăd în bugetele proprii resursele financiare necesare, în cadrul sumelor aprobate anual prin Legea bugetului de stat.


Noi membri in Consiliul de supraveghere si indrumare a activitatii AVAS


Guvernul a modificat, în şedinţa din 20 august, componenţa Consiliului de supraveghere şi îndrumare a activităţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Potrivit hotărârii adoptate de Executiv, au fost revocaţi din funcţia de membru al Consiliului: Iuliu Bara, reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Iulia Scântei, reprezentant al Ministerului Justiţiei, şi Niculae Ion Vulpescu, reprezentant al Băncii Naţionale a României.

De asemenea, prin acelaşi act normativ au fost numiţi noi membri în Consiliul de supraveghere şi îndrumare a activităţii AVAS. Este vorba de Anna Horvah, reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Radu Constantin Ragea, reprezentant al Ministerului Justiţiei, şi Alexandru Nicolae Păunescu, reprezentant al Băncii Naţionale a României.


Nou colant uniform de viza


Vizele acordate străinilor de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de către instituţiile abilitate ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative vor avea forma, conţinutul, elementele de securizare şi specificaţiile tehnice prevăzute în legislaţia comunitară privind instituirea unui model uniform de viză, a decis Guvernul în şedinţa de astăzi.



Colantul uniform de viză va intra în vigoare la data de 1 decembrie 2008. Până la această dată, se utilizează colantul de viză aflat în circulaţie în prezent.



De asemenea, conform hotărârii, vizele eliberate până la data intrării în vigoare a colantului uniform de viză, rămân valabile până la data expirării.

Colantele model vechi rămase neutilizate la data introducerii colantului uniform de viza rămân în paralel în circulaţie până la epuizarea stocului existent, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2008.

Colantul uniform de viză va fi achiziţionat de Ministerul Afacerilor Externe, contravaloarea acestuia urmând a fi suportată din bugetul MAE.

Necesarul de colante de viză va fi determinat de MAE, în funcţie de consumul de colante în perioada precedentă.

MAE va pune la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative colantele de viză necesare, pe baza protocol încheiat între cele două instituţii.

Vizele vor fi acordate solicitanţilor cu achitarea taxelor legale, cu excepţia vizelor acordate în regim de gratuitate în baza legii române sau a tratatelor internaţionale la care România este parte, toate costurile de emitere a acestora fiind asigurate din bugetul MAE.



Hotărârea prevede că, până la data punerii în circulaţie a colantului uniform de viză, RAPPS, sau, după caz Compania Naţională „Imprimeria Naţională” SA, este abilitată să achiziţioneze colantele de viză necesare funcţionării misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României, prin extinderea contractului privind punerea în circulaţie a colantului de viză model 2004.

Pentru recuperarea costurilor, MAE încasează de la fiecare persoană care obţine viza română taxele prevăzute de lege, din care, suma de 4 dolari S.U.A. sau 3,20 euro/colant, o virează RAPPS sau, după caz, Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” SA, până la achitarea contravalorii colantelor achiziţionate.



INDICATORI ECONOMICI APROBATI PENRU INFRASTRUCTURA DE MEDIU


Guvernul a aprobat astăzi indicatorii economici pentru 5 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi dezvoltare durabilă. Este vorba de amenajarea râului Dorna, pe sectorul Poiana Stampei – Vatra Dornei, judeţul Suceava, şi protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negere: sector Eforie Sud 1, sector Eforie Sud 2, sector Eforie Centru şi în zona Eforie Nord, toate patru în judeţul Constanţa.

Lucrările propuse tratează priorităţile de dezvoltare pe două mari domenii de aplicare: apărare împotriva inundaţiilor şi eroziune costieră.

Prin realizarea primului obiectiv, Guvernul îşi propune să prevină efectele distructive ale inundaţiilor, să pună în siguranţă obiectivele economice deja existente şi să elimine pericolul de pierdere a vieţilor omeneşti. De asemenea, lucrările de protecţie şi reabilitare a zonei costiere vor contribui la dezvoltarea turismului prin mărirea zonelor de plajă. Un prim efect va fi creşterea numărului de turişti în această zonă şi în aceste condiţii beneficiari vor fi operatorii turistici. Prin creşterea profitului acestora, vor creşte implicit sumele plătite sub formă de taxe şi indirect şi întreaga comunitate locală va beneficia de realizarea acestor obiective. Un alt aspect îl reprezintă mărirea gradului de siguranţă al locuitorilor, care creează premizele unei dezvoltări durabile a zonei prin încurajarea investiţiilor şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă, condiţii pentru dezvoltarea turistică şi punerea bazelor unor întreprinderi mici şi mijlocii.

Aceste obiective de investiţii aprobate astăzi fac parte dintr-un plan strategic de acţiune pentru reabilitarea şi protecţia Mării Negre, ce cuprinde lucrări pe termen mediu şi lung.


Noi prevederi privind trecerea frontierei de stat


Guvernul a modificat, printr-o Hotărâre, normele metodologice de aplicare a OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Potrivit noilor prevederi, se reglementează trecerea frontierei de stat prin alte locuri decât prin punctele de trecere a frontierei în regim de trafic internaţional. Se precizează că trecerea peste frontiera de stat se poate face şi prin alte locuri decât prin punctele de trecere deschise traficului internaţional şi punctele de mic trafic – stabilite în Anexa 1 a proiectului de HG - cu respectarea prevederilor Regulamentului (EC) nr.562/2006.

Astfel, conform actului legislativ comunitar, se poate permite trecerea frontierei externe prin alte locuri decât cele prevazute de lege în următoarele situaţii:

(a) în cazul navigaţiei de agrement sau în cazul pescuitului de coastă;

(b) în cazul marinarilor care coboară pe ţărm pentru a staţiona în zona portului în care sunt ancorate ambarcaţiunile acestora sau în localităţile adiacente;

(c) pentru persoane sau grupuri de persoane, în cazul în care există o cerere de natură deosebită, sunt în posesia permiselor cerute de legea naţională şi nu exista nici un conflict de interese în ceea ce priveşte ordinea publică şi securitatea internă a statelor membre;

(d) pentru persoane sau grupuri de persoane în cazul unor situaţii de urgenţă neprevăzute.



Actul normativ conţine situaţia nominală a punctelor de trecere a frontierei de stat a României şi a zonelor libere.



De asemenea, Hotărârea adoptată de Guvern stabileşte condiţiile de eliberare a avizelor pentru desfaşurarea de activităţi în punctele de trecere a frontierei, altele decât cele legate de efectuarea controlului de frontieră.

Actul normativ prevede competenţele de avizare a activităţilor ce urmează a fi derulate în punctele de frontieră (altele decât cele legate de efectuarea controlului specific), respectiv:

a) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, prin structura de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare - pentru activităţile ce urmează a se desfăşura în punctele de trecere a frontierei organizate în aeroporturile deschise traficului internaţional;

b) Direcţiile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră - pentru activităţile ce urmează a se desfăşura în punctele de trecere a frontierei rutiere, portuare sau feroviare, aflate în zona de competenţă a acestor structuri.



De asemenea, sunt menţionate condiţiile pe care trebuie să le respecte persoanele fizice sau juridice care solicită avize pentru derularea de activităţi în punctele de trecere a frontierei, precum şi termenele de acordare a avizelor şi situaţiile în care acestea pot fi retrase.

Astfel, sunt supuse avizării toate activităţile care urmează să se desfăşure în punctele de trecere a frontierei, altele decât efectuarea controlului de frontieră, care, prin natura lor, nu afectează desfăşurarea activităţii specifice de control, ordinea publică, mediul înconjurător şi siguranţa traficului în punctele de trecere a frontierei de stat.

În funcţie de natura activităţii ce urmează a fi desfăşurată, sunt impuse solicitantului avizului următoarele condiţii:

- În timpul serviciului, personalul angajat poartă obligatoriu un ecuson cu numele, prenumele persoanei, respectiv ştampila şi semnătura angajatorului, însoţit de o fotografie;

- Accesul personalului angajat în incinta punctului de trecere a frontierei se face pe baza legitimaţiei de serviciu, care este vizată trimestrial de către angajator;

- Orice modificare de personal este comunicată organelor poliţiei de frontieră de către titularul avizului, în termen de 24 de ore de la producere;

- Se interzice personalului angajat accesul cu autoturisme proprietate personală sau proprietate a societăţii unde îşi desfăşoară activitatea, dincolo de linia de control a documentelor de trecerea a frontierei, pe sensul de ieşire din ţară;

- Împrejmuirea magazinului sau, după caz, a locului unde urmează a fi desfăşurată activitatea, cu mijloace adecvate, pentru a se evita accesul persoanelor prin alte locuri decât cele destinate în acest sens;

- Iluminarea magazinului sau, după caz, a locului de desfăşurare a activităţii pe timp de noapte, lateral, în faţa cât şi în spatele acestuia;

- Se interzice accesul personalului angajat la locul de desfăşurare a activităţii în afara orelor de program;

- Personalul angajat este obligat ca, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din serviciu, să se prezinte pentru control la lucrătorul poliţiei de frontieră din punctul de acces.



În situaţiile în care, prin activitatea de control, este constatat faptul că nu se respectă condiţiile stabilite prin aviz, persoanele fizice sau juridice avizate sunt sancţionate contravenţional, în condiţiile legii, iar dacă săvârşirea acestor fapte se produce în mod repetat, se dispune retragerea avizului.



O altă modificare introdusă de actul normativ adoptat de Guvern constă în introducerea, în legislaţia specifică, a noţiunii de frontieră internă, avându-se la bază conceptul prevăzut de Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen.

Astfel, se prevede ca, la data stabilită prin decizie a Consiliului Uniunii Europene, se vor elimina controalele la frontierele interne şi în aeroporturile ori porturile deschise traficului internaţional pentru persoanele, mărfurile şi serviciile aparţinând statelor membre spaţiului Schengen. Aceste prevederi vor intra în vigoare la data aderării României la spaţiul Schengen.


Prin modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României se are în vedere armonizarea prevederilor legale naţionale cu Regulamentul (EC) nr.562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).


Cooperare romano-franceza privind asistenta in situatii de urgenta


Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecţiei şi securităţii civile privind asistenţa şi cooperarea în situaţii de urgenţă, semnat la Paris la 22 aprilie 2008.

Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, denumite Părţi, vor stabili o cooperare în domeniul prevenirii, pregătirii şi răspunsului în caz de catastrofă produsă la nivel naţional, judeţean sau local, pe teritoriul uneia dintre Părţi.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la modalitatea solicitării şi acordării asistenţei în caz de urgenţă, respectiv formularea cererii de asistenţă, elementele pe care trebuie să le conţină furnizarea asistenţei, facilitarea formalităţilor de trecere a frontierelor statelor părţilor, acordarea de facilităţi privind vehiculele folosite de către echipele de asistenţă şi cele folosite pentru transportul acestora, precum şi a obiectelor de echipament şi a bunurilor de exploatare.

Pentru aplicarea prezentului Acord, se va constitui o Comisie Mixtă româno-franceză în domeniul protecţiei şi securităţii civile, formată din reprezentanţi desemnaţi ai celor două Părţi. În termen de nouăzeci de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, Părţile îşi comunică reciproc reprezentanţii desemnaţi ca membri în Comisia Mixtă.

Comisia Mixtă planifică şi coordonează activităţile comune prevăzute în prezentul Acord, stabileşte modalităţile de realizare a schimbului de informaţii tehnice şi specializate, urmăreşte şi evaluează aplicarea Acordului şi formulează propuneri în vederea continuării dezvoltării cooperării de specialitate.

Autorităţile competente desemnate pentru aplicarea Acordului sunt: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru Guvernul României, şi Ministerul de Interne, al Teritoriilor de peste Mări şi Colectivităţilor Teritoriale, pentru Guvernul Republicii Franceze.

Prezentul Acord se încheie pe o durată nedeterminată. Protocolul poate fi denunţat de oricare dintre Părţi, în orice moment, printr-o notificare scrisă adresată pe cale diplomatică celeilalte Părţi.

Prezentul Acord intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de la data primirii ultimei notificări transmisă pe cale diplomatică, referitoare la îndeplinirea de către Părţi a procedurilor interne cerute privind intrarea în vigoare a prezentului Acord.


Proceduri de autorizare pentru armele nelatale


Armele neletale din categoria celor cu aer comprimat şi a celor confecţionate special pentru a împrăştia proiectile din cauciuc se supun procedurii autorizării în vederea procurării şi, ulterior, emiterii permisului de armă. Armele neletale din categoria celor confecţionate special pentru a împrăştia gaze nocive, iritante sau de neutralizare se supun în continuare procedurii de notificare prealabilă.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 130/2005.

În vederea asigurării cadrului juridic necesar aplicării prevederilor Legii nr. 295/2004, actul normativ stabileşte reglementarea distinctă a procedurilor referitoare la condiţiile de procurare, deţinere, port şi folosire a armelor neletale, potrivit categoriei acestora: arme neletale supuse autorizării şi arme neletale supuse notificării prealabile.

Autorizaţia de procurare a armelor neletale supuse autorizării se eliberează cu o valabilitate de 90 de zile şi poate fi prelungită o singură dată de către autoritatea care a emis-o, pentru o nouă perioadă de 90 de zile.

Armele neletale supuse autorizării nu pot fi introduse pe teritoriul României decât în cazul în care titularul dreptului de port şi folosire face dovada deţinerii legale a acestora sau urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie sau un club de tir sportiv afiliat la Federaţia Română de Tir Sportiv sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon sau, după caz, prezintă invitaţia unui colecţionar de arme român.

În cazul armelor neletale supuse în continuare procedurii de notificare prealabilă, notificarea trebuie însoţită şi de certificatul de cazier judiciar al solicitantului.

Normele, care până la data adoptării OUG nr. 26/2008 se aplicau tuturor armelor neletale, fără distincţie, prin modificările operate, devin incidente doar armelor neletale supuse notificării prealabile.

Actul normativ introduce proceduri noi, specifice armelor neletale supuse autorizării, prin adaptarea condiţiilor şi situaţiilor de procurare, deţinere, port şi folosire utilizate în cazul armelor letale. Acestea se referă la etapa autorizării procurării armelor, la obligaţiile titularului după procurarea armei, pentru înscrierea armei în permisul de armă sau la obligaţiile titularilor care înstrăinează ori care moştenesc aceste categorii de arme.


ROMANIA: asociat cu drepturi depline la Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare


Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Lege privind asocierea României ca membru cu drepturi depline la Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare (CEPSC), act normativ care va permite dezvoltarea politicilor în domeniul social, precum şi în alte domenii conexe, prin furnizarea de expertiză şi susţinerea de politici integrate şi acţiuni inter-sectoriale.

Asocierea la Centru se va face prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, care va desemna un reprezentant care va îndeplini funcţia de Oficial Naţional al României pe lângă Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare.

CEPSC, cu sediul la Viena, este o instituţie autonomă non-profit care promovează cooperarea între guvernele statelor membre ONU din regiunea Europei, organismele publice, organizaţiile interguvernamentale şi alte organizaţii internaţionale şi neguvernamentale, precum şi cu organizaţii private active în domeniul politicilor sociale, cu accent deosebit pe politici şi cercetare.

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse intenţionează să dezvolte proiecte în domenii precum:

- ocuparea forţei de muncă;

- politici destinate familiilor, copiilor şi tinerilor;

- politici pentru persoane vârstnice şi relaţii inter-generaţii;

- sărăcie şi incluziune socială;

- servicii sociale şi îngrijire pe termen lung;

- programe de susţinere a sistemului public de asigurări sociale prin prelungirea vieţii profesionale active şi implicarea persoanelor vârstnice pe piaţa muncii ca modalitate de asigurare a sustenabilităţii sistemului de pensii;

- identificarea şi examinarea posibilelor provocări care intervin în buna desfăşurare a practicilor naţionale de reformă în domeniul pensiilor;

- dezvoltarea sistemului de pensii cu mai multe componente, ca măsură de creştere a calităţii vieţii pensionarilor.

Expertiza Centrului va putea fi transferată prin studii, cercetări şi alte proiecte legate de aceste domenii.

Informaţii de background:
În prezent, la Centrul European pentru Politici Sociale şi Cercetare sunt afiliate 24 de state membre ONU, respectiv: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Israel, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria.


Bucurestiul, gazda a Conferintei regionale privind Combaterea antisemitismului


Bucureştiul va găzdui, în perioada 17-18 septembrie a.c., Conferinţa Regională privind Combaterea Antisemitismului, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa de astăzi.

Evenimentul va fi o continuare a dezbaterilor desfăşurate la Conferinţa OSCE privind combaterea discriminării, promovarea respectului şi înţelegerii reciproce, care a avut loc la Bucureşti în iunie 2007.

Lucrările Conferinţei Regionale privind Combaterea Antisemitismului vor permite, pe de o parte, evaluarea concretă a eficienţei măsurilor adoptate de statele participante pentru combaterea antisemitismului, iar pe de altă parte, încurajarea dezbaterii pentru identificarea de noi căi de acţiune pentru implementarea angajamentelor politice, inclusiv prin schimbul de bune practici în materie.

Din punct de vedere politico-diplomatic, evenimentul oferă României, în calitate de nou stat membru al Uniunii Europene, ocazia să-şi reconfirme profilul particular în ceea ce priveşte combaterea oricărei forme de discriminare şi intoleranţă, prin prezentarea măsurilor concrete adoptate în ultimii ani pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, precum şi prin promovarea programelor educaţionale pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei tragediei Holocaustului.

Conferinţa va reuni experţi din instituţiile guvernamentale de profil şi reprezentanţi ai societăţii civile cu expertiză în domeniul combaterii antisemitismului, din ţări ale Europei Centrale şi de Est pentru care tema prezintă relevanţă atât din punct de vedere istoric, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea actuală a fenomenului.

Vor participa, de asemenea, reprezentanţi specializaţi pe problematica antisemitismului din cadrul OSCE, ODIHR, ECRI, Agenţia UE pentru Drepturile Fundamentale, Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research, Departamentului de Stat al SUA, reprezentanţi ai marilor organizaţii evreieşti din SUA, precum şi corpul diplomatic acreditat la Bucureşti şi reprezentanţi ai mass-media.


Noi norme de clasare a bunurilor culturale mobile


Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, normele de clasare a bunurilor culturale mobile.

Prin Hotărârea adoptată de Executiv, normele metodologice privind clasarea bunurilor culturale sunt puse în concordanţă cu modificările legislative referitoare la: definirea şi delimitarea categoriilor de bunuri care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional; definirea categoriilor juridice de fond şi tezaur; declanşarea, din oficiu, a clasării pentru bunurile culturale mobile care urmează a fi restaurate, a celor care au părăsit ilegal teritoriul României sau care fac obiectul unei cercetări penale.

Potrivit actului normativ, patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică.

Prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice fond şi tezaur ale patrimoniului cultural naţional mobil. Clasarea se efectuează pe baza unui raport de expertiză întocmit de experţi acreditaţi de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, pentru domeniul din care face parte bunul cultural respectiv. În ceea ce priveşte procedura de clasare a unui bun cultural mobil exportat ilegal, normele metodologice stabilesc că declanşarea acesteia se realizează de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

Declanşarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face din oficiu sau la cerere, clasarea trebuind să se finalizeze în cel mult 3 luni de la momentul iniţierii procedurii.

Hotărârea adoptată de Guvern reglementează, de asemenea, regimul contestaţiilor în domeniu. Astfel, contestarea raportului de expertiză a bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare se face la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării expertului. Soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 20 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea prin care a fost respinsă cererea de clasare a bunului cultural se depune la direcţia de specialitate a Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 10 zile de la data comunicării respectivei hotărâri, iar soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 20 zile de la depunere.

Actul normativ mai stabileşte procedura de declasare a bunurilor culturale mobile, respectiv de scoatere din categoriile juridice fond sau tezaur ale patrimoniului naţional mobil şi radiere din inventarul patrimoniului, la cerere sau din oficiu. În acest caz, s-a avut în vedere ca Ministerul Culturii şi Cultelor să aibă posibilitatea - prin direcţia sa de specialitate - de a declanşa din oficiu declasarea unor bunuri culturale mobile, în situaţii excepţionale, bine fundamentate.

Declasarea unui bun trebuie finalizată în cel mult 3 luni de la momentul declanşării procedurii de declasare. Ordinul de declasare poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare, iar soluţionarea contestaţiei se realizează de către Ministerul Culturii şi Cultelor, în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea privind respingerea declasării poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare, iar Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor va comunica răspunsul la contestaţie în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia.

Hotărârea de guvern reglementează şi procedura trecerii unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică în alta a patrimoniului cultural, respectiv fond sau tezaur. Ordinul de trecere dintr-o categorie juridică în alta poate fi contestat la Ministerul Culturii şi Cultelor în termen de 30 de zile de la comunicare, MCC având obligaţia de a soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrare.

Documentul aprobat de guvern modifică şi completează Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Niciun comentariu: