marți, ianuarie 27, 2009

Un interviu, două interviuri


Două interviuri, Ediţie Specială şi la RRA

"Ediţie Specială" - 26.01.2009 - invitat: Traian Băsescu
Marţi, 27 Ianuarie 2009 10:11

editiespeciala_26012009Luca Niculescu: Bună seara tuturor, bine v-am găsit la această „Ediţie specială". Invitat în studioul Televiziunii Române este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Bună seara, bine v-am regăsit, La mulţi ani, dumneavoastră şi telespectatorilor.

Luca Niculescu: Aş începe cu guvernul, deoarece a trecut o lună de când a fost instalat guvernul condus de Emil Boc. Care este evaluarea dumneavoastră personală după această lună? Sigur, e prea puţin pentru un bilanţ, dar putem spune că starea de graţie a trecut.

Traian Băsescu: Acest guvern nu a avut nici o zi de graţie. Aduceţi-vă aminte că a fost tocat înainte de instalare, pe măsură ce se aflau nominalizările, a fost bine tocat înainte de instalare. Un guvern care începe greu, este privit cu foarte multă ostilitate de presă, sper că nu aceeaşi ostilitate este şi la populaţie, eu sper, pentru că un guvern are nevoie de suport popular, un guvern care, în primul rând, trebuie să se rodeze ca executiv, pur şi simplu. Dar aş spune - şi asta o pot spune în deplină cunoştinţă de cauză - că este probabil guvernul care şi-a făcut cea mai deplină evaluare a ceea ce preia. A fost o muncă, a durat, acum ei sunt în poziţia de aşezare a resurselor în bugetul de stat, ştiind foarte bine şi ce au plătit din urmă şi ce constrângeri au pentru înainte.

Luca Niculescu: De aici au apărut anumite întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea bugetului, în adoptarea unui plan anticriză.

Traian Băsescu: Sigur, un guvern mai puţin responsabil ar fi putut să spună acesta este bugetul, a fost trimis în Parlament de Guvernul Tăriceanu, cu el mergem. Şi am fi avut buget înainte de Anul Nou. Asta a fost însă foarte bună prudenţa guvernului de a spune evaluăm situaţia reală şi pe urmă scriem bugetul. Scrierea bugetului este o chestiune relativ simplă, pentru că el se face într-o rutină pe capitole, problema este cum aloci resursele, şi dacă aloci resursele pe care le ai în mod real sau aloci nişte himere şi pe urmă faci 4-5 rectificări de buget pe an, cum s-a întâmplat în anul 2008.

Luca Niculescu: Vom discuta mai târziu despre această parte economică, foarte importantă de altfel, dar aş vrea să rămânem la partea politică. Este acest guvern unul competent şi responsabil, aşa cum v-aţi dorit dumneavoastră într-un discurs înainte de învestirea lui?

Traian Băsescu: Da, vreau să cred că va confirma această speranţă. Până la urmă, orice guvern la instalare este o speranţă, cel puţin a celui care într-un fel sau altul a fost implicat în realizarea acestui guvern, şi eu nu am negat implicarea mea în realizarea acestui guvern, după ce am constatat că altă soluţie politică nu este posibilă. Deci pentru mine este o speranţă, vom discuta peste şase luni sau chiar imediat după anunţarea bugetului, pentru că nu voi schimba relaţiile cu guvernul, eu am obligaţia constituţională să veghez la instituţiile statului, guvernul este una dintre aceste instituţii şi nu-i voi da alt tratament decât cel pe care l-am acordat precedentelor două Guverne Tăriceanu.

Luca Niculescu: Perioada dumneavoastră de graţie se opreşte după buget?

Traian Băsescu: Se opreşte la prezentarea bugetului. Vă pot spune de pe acum că am câteva exigenţe să fie un buget realist, să fie un buget care să răspundă realităţilor de azi, adică, pe de o parte, să aloce maxim posibil investiţiilor, deci creării de locuri de muncă. Pe de altă parte, bugetul trebuie să asigure, având în vedere că nu mai suntem într-o perioadă de creştere economică galopantă, ci dacă vom avea 1,5 - 2,5% creştere economică foarte bine, având în vedere această realitate mi-aş dori ca bugetul să reflecte grija pentru cei care urmează să fie afectaţi cel mai puternic de criză. Nu mă interesează să-i mărească pensia celui care are 10.000 de lei pensie, dar celui care are sub 300 de lei pensie trebuie făcut ceva, mai ales că aceste două partide aflate la guvernare s-au angajat să instituie o pensie minimă de 350 de lei. Sigur, tot ce scrie în programul lor este pentru patru ani, dar acum suntem într-o situaţie de urgenţă în care cei mai vulnerabili la criză trebuie minim protejaţi.

Luca Niculescu: Vi se pare că în clipa de faţă cele două partide se înţeleg bine? Sunt unii care spun că avem de-a face cu două semiguverne, că nu s-a coagulat guvernul.

Traian Băsescu: Să ştiţi că este o observaţie pe care o am şi eu, şi nu atât legat de două guverne sau de două jumătăţi de guvern, ci mai ales legat de coeziunea între membrii cabinetului - şi o să revin - şi nivelul de încredere între reprezentanţii celor două partide. Mai am o observaţie, aceea că se lasă impresia, sau cel puţin aceasta este impresia pe care mi-o lasă mie uneori, vorbesc de cele două partide, că miniştrii ar fi ai partidelor. Se uită acest lucru, miniştrii sunt membri în Guvernul României. Dacă vor încerca să stea călare pe ei cu indicaţii de la partid ce să facă voi reacţiona foarte sever. Aceşti oameni, douăzeci şi unul de oameni câţi sunt în cabinet, formează Guvernul României şi primul control asupra lor este controlul legal, constituţional, parlamentar prin comisiile parlamentare şi nicidecum un control al partidului, al eventualelor...

Luca Niculescu: Cum veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Făcând observaţii publice, atenţionându-i, atenţionându-l pe primul-ministru că această echipă de douăzeci şi unul de oameni reprezintă Guvernul României, şi nu Guvernul PSD sau PD-L.

Luca Niculescu: Aţi avut o discuţie cu liderii politici, îmi închipui, despre această...

Traian Băsescu: Am avut-o de la bun început, să ştiţi că o am şi acum, pentru că nu am întrerupt legăturile cu liderii celor două partide, am încercat şi întâlniri cu ei, chiar cu membrii cabinetului, care se aflau pe Valea Prahovei sau care erau în apropiere, am încercat în data de 1 ianuarie să am o întâlnire de socializare, nu s-a pus nici ţara la cale acolo, pur şi simplu am vrut să se cunoască între ei mai bine, pentru că aici funcţionează o neîncredere care provine dintr-o bătălie de 16 ani între cele două partide.

Luca Niculescu: O neîncredere aproape istorică, am putea să-i spunem.

Traian Băsescu: Istorică, şi în interes naţional trebuie depăşită.

Luca Niculescu: Apropo de întâlniri reuşite sau ratate, multă lume a remarcat că nu aţi fost prezent la învestirea ministrului de Interne, domnul Liviu Dragnea.

Traian Băsescu: Nu cred că e atât de importantă prezenţa preşedintelui, sigur fiind vorba de un ministru important, care este şi membru în CSAT, m-aş fi dus. Cu o după-amiază înainte de eveniment l-am atenţionat pe ministru că mi se pare că fastul pe care îl dă instalării este exagerat şi am sperat că se vor corecta lucrurile. Dimineaţă având confirmarea că nu s-a corect nimic, nici nu m-am întors din drum cum au spus unii ziarişti, pur şi simplu am trecut din drumul spre casă direct către Cotroceni, trecând pe lângă Ministerul de Interne, nu pentru că nu am vrut să-l girez pe ministru sau nu am vrut să asist la eveniment, dar pur şi simplu mi s-a părut prea încărcată ceremonia.

Luca Niculescu: Spuneaţi că doriţi un guvern fără miniştri corupţi şi fără baroni locali...

Traian Băsescu: Cine nu-şi doreşte aşa ceva?

Luca Niculescu: Vă citez un articol din „Frankfurter Allgemeine Zeitung", important jurnal conservator german care spune despre noul ministru de Interne că este unul dintre cei mai faimoşi traseişti politici din ţară, personaj bine cunoscut la DNA, care nu a reuşit însă să-l pună sub acuzare pentru deturnare de fonduri ale Uniunii Europene.

Traian Băsescu: Problema traseismului un ştiu câtă relevanţă are. Este adevărat, domnul Dragnea a fost până în 2000, dacă nu mă înşel, chiar până în 2001, membru PD. A trecut la PSD, a fost opţiunea dânsului. Din acest punct de vedere sunt politicieni mult mai plimbăreţi decât domnul Dragnea. În ceea ce priveşte însă dosarul legat de DNA al domnului Dragnea, vă pot spune că a fost declaraţia publică pe care dânsul a făcut-o că nu este urmărit penal, s-a dat neînceperea urmăririi penale înainte de alegeri, dacă nu mă înşel, iar acest lucru eu l-am verificat, şi nu este nicio imixiune în justiţie, pur şi simplu l-am întrebat pe procurorul-şef Daniel Morar în momentul în care mi s-a trimis propunerea dacă are un dosar de urmărire la DNA. Mi-a confirmat că s-a dat NUP în acel dosar. Nu poţi să mergi pe ideea că dacă a fost... orice om este dator să meargă în faţa procurorului. Procurorul poate să constate pe urmă că nu eşti vinovat. Şi eu am trecut prin acest proces. Am ajuns până în faţa judecătorului. Am plecat din Parlament pentru asta. Deci consider că la orice suspiciune trebuie să răspunzi, te duci. Dacă ai lămurit procurorul că nu ai făcut o infracţiune, unde e problema?

Luca Niculescu: Deci în actualul guvern nu există miniştri corupţi, nici baroni locali?

Traian Băsescu: Nu. Eu spun că nu există niciun ministru care să aibă în momentul învestirii un dosar penal, nu există niciun ministru care să fi avut dosar la Securitate. Sunt lucrurile pe care le-am verificat după ce am primit lista Guvernului, propunerile pentru desemnarea miniştrilor. Ce va fi de acum înainte este chiar problema lor. Ce ştiu cert, dincolo de comportamentul politic pe care îl putem discuta la fiecare dintre membrii cabinetului, dar comportamentul politic este una, conflictul cu legea este altceva, nici unul dintre ei nu a avut probleme nici legate de vechea Securitate, nici legate de actualele servicii de informaţii şi nici nu are un dosar penal pe rol. Dacă vor avea cândva, voi aplica tratamentul constituţional. Niciun ministru asupra căruia voi fi sesizat pentru începerea urmăririi penale nu va rămâne în guvern. Voi rămâne consecvent poziţiei din mandatul trecutului guvern.

Luca Niculescu: Apropo de alianţa PD-L - PSD. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, spune că de doi ani se lucra la această alianţă. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că a existat o negociere acum doi ani între cele două partide. Dumneavoastră ştiaţi ceva despre asta?

Traian Băsescu: Eu aş localiza foarte bine lucrurile. Prima dată când eu am discutat cu domnul Sârbu, ca să clarificăm problema legată de domnul Sârbu, a fost la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. Eram la începutul campaniei electorale, sigur că am discutat despre partide. Deci până atunci nici nu cred că am mai discutat vreodată cu domnul Sârbu. A fost prima mea discuţie la o lună după ce dânsul devenise preşedinte al Senatului şi era firesc să discut cu noul preşedinte al Senatului. Şi de aici, trageţi concluziile.

Luca Niculescu: Că nu a existat nimic acum doi ani?

Traian Băsescu: Nu, nu îl cunoşteam pe domnul Sârbu decât după nume şi nu aş intra în alte detalii. Este ceea ce eu ştiu. De altfel, şi dânsul a corectat informaţia, spunând că a fost greşit preluată şi a vorbit de această primă întâlnire la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. În ceea ce priveşte declaraţia domnului preşedinte Mircea Geoană, vă pot spune că am avut cu dânsul o discuţie în timpul moţiunii de cenzură, acea moţiune care nu a trecut cu 10 voturi. Dacă nu mă înşel, în septembrie 2007 a fost moţiunea de cenzură. Şi atunci nu am discutat numai cu dânsul. Am discutat şi cu alţi lideri de partide, mai puţin PNL, problema formării unui guvern în cazul în care moţiunea trece. Nu trebuia să aştept să cadă guvernul să văd ce evoluţii sunt. Netrecând moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Dar atunci s-a pus problema formării unui guvern. Una dintre variantele pe care le-am analizat cu ocazia moţiunii din septembrie 2007, repet, a fost un guvern PD-L - PSD. Am analizat această variantă. Oricum, nu puteam să...

Luca Niculescu: Cât de departe aţi mers cu această analiză?

Traian Băsescu: Până în ziua în care s-a dat votul la moţiune. Nu a trecut moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Şi repet, precizez că nu am mai avut altă discuţie după votul de la moţiunea de cenzură, din septembrie 2007 până acum, când am chemat toţi liderii politici.

Luca Niculescu: Timp de un an şi ceva nu a mai existat.

Traian Băsescu: Însă a fost discuţie, e adevărat, dacă mergi în timp, atunci am analizat cu domnul preşedinte Mircea Geoană ca, în eventualitatea în care moţiunea trece, formarea unui guvern PD-L - PSD. Sigur, condiţiile erau mult mai grele pentru PD-L, care a venit după alegerile din 2004 în interiorul alianţei cu doar 13%.

Luca Niculescu: Deci nu ar fi avut 50%? Deci aţi ajuns până la aceste detalii.

Traian Băsescu: Nu ar fi ajuns. Păi alternativa era că eu insistam, în situaţia în care moţiunea trecea, primul-ministru să fie de la PD-L. Este primul lucru pe care îl spui. Acesta nu e un detaliu. Este A-ul cu care se începe o discuţie despre formarea unui nou guvern în cazul unei moţiuni care trece. Dar discuţiile au fost înainte de votul la moţiunea de cenzură. Moţiunea de cenzură nu a trecut, orice discuţie s-a întrerupt.

Luca Niculescu: Vorbeam despre starea de graţie de care nu a beneficiat Guvernul Boc, dar nu credeţi că au existat şi motive întemeiate pentru care nu a existat această stare de graţie, dacă ne gândim la, cum să le spunem, bâlbele de la început, acea ordonanţă care a fost declarată neconstituţională, apoi un ministru de Interne care a rezistat două săptămâni. Adică presa a avut muniţie.

Traian Băsescu: Categoric că a avut muniţie. Eu nu reproşez presei că acest guvern nu a avut o perioadă de graţie, ci pur şi simplu constat. Nici eu nu am avut o perioadă de graţie după ce am devenit preşedintele României. Nu mai e la modă să dai...

Luca Niculescu: Aveaţi o cotă de popularitate foarte mare atunci.

Traian Băsescu: Nu ştiu, dar constat doar că nu am avut o perioadă de graţie. Îndreptăţit sau nu, nu este treaba mea să analizez. Cert este că nu este drept, şi eu nu discut hotărârea Curţii Constituţionale, vom vedea dacă se vor găsi alte soluţii de reglementare a acestei chestiuni, nu este drept să iei şi salariu şi pensie de la stat în acelaşi timp. Sau orice guvern poate să-şi gestioneze politica de resurse, pentru că şi pensia, şi salariul sunt plătite din buget, din bugetul consolidat al statului. Povestea pe care mulţi au adus-o ca argument, da, dar aceşti oameni au contribuit. Acei bani s-au dus în momentul în care au contribuit, în timp ce lucrau. S-au plătit pensiile pentru cei de dinaintea lor. Acum discutăm de bani care intră în bugetul de stat sau în bugetul de pensii. Acum intră în buget, acum se plătesc. Or, în momentul de faţă cred că exact pentru a permite accesul unor oameni care îşi aşteaptă rândul să devină directori în Ministerul Apărării, la vreo direcţie, să devină directori în Ministerul de Interne, să devină directori în Ministerul Justiţiei, să devină membri în CSM, oameni mai tineri care...

Luca Niculescu: Da, dar problema nu a apărut la ei, ci la oameni pentru care acest cumul însemna diferenţa dintre o viaţă mizerabilă şi un trai decent.

Traian Băsescu: Aici a fost eroarea guvernului, pentru că nu pe ei i-a vizat şi cred că a fost o măsură luată în pripă. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi aici fac o paranteză pentru că tot au fost atotştiutori care spuneau că această ordonanţă le-a fost trimisă de la Cotroceni. Nu am trimis nicio ordonanţă de la Cotroceni şi nici nu am cerut această măsură. Ştiu povestea cum a fost pusă în discuţia executivului, pentru că am întrebat şi eu cum a ajuns în discuţie? Dar dacă mă întrebaţi pe mine, cu experienţa pe care o am în administraţie, eu nu aş fi mers neapărat la această măsură, având în vedere că sunt şi zone, cum e cea din sănătate, educaţia, actorii care aveau nevoie de...

Luca Niculescu: Pe de altă parte, tot dumneavoastră spuneaţi că e bine că nu se fac excepţii.

Traian Băsescu: Da, dar aş fi mers cu altă soluţie. Soluţia impozitării celor care beneficiază de legi speciale, pentru că actorii nu au legi speciale, profesorii nu au lege specială, cei care primesc ajutor pentru a îngriji un bolnav din familie sau dintr-un azil nu au o lege specială, sunt pe legi normale, dar aş fi reglementat-o prin impozitarea până la 90% a salariului pe care-l iei ca pensionar în domeniile care beneficiază de legi speciale, adică Ministerul Apărării, Justiţie, Ministerul de Interne. Chiar aş face o observaţie. Am văzut declaraţia unui membru al cabinetului, imediat după ce guvernul a stabilit că se reduc posturile cu 20%, spunând: „A, dar sunt nişte ministere speciale Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie şi Ministerul Apărării care..." - nu, aceste ministere trebuie să înţeleagă faptul că nu mai pot beneficia mult timp de o discriminare pozitivă exagerată.

Luca Niculescu: Vorbeaţi despre aceşti 20% şi chiar voiam să vă întreb despre ei. Vi se pare că această cifră este justificată? De ce 20, de ce nu 15, de ce nu 25? Credeţi că a fost făcută o analiză sau riscăm iarăşi să avem o măsură luată în pripă, cum aţi spus dumneavoastră, şi să plesnească după aceea în altă parte?

Traian Băsescu: Aş vrea să vă dau o cifră care să ne ajute, dacă nu o găsesc foarte repede va trebui să mă credeţi pe cuvânt. În perioada 2005-2008, aparatul bugetar a crescut cu peste 160.000 de angajaţi. Pot înţelege...

Luca Niculescu: Cifra e enormă.

Traian Băsescu: Enormă, deci am ajuns...

Luca Niculescu: Adică sper că o aveţi acolo, pentru că, într-adevăr, 160.000 de oameni înseamnă foarte mult. Dacă nu o aveţi, o să...

Traian Băsescu: Nu, o am în mod cert, pentru că am luat-o special pentru această discuţie şi vă pot da de aici cifrele: 2005-2008, posturile ocupate au crescut cu 161.697, iar total posturi disponibile, cele care nu erau ocupate, au crescut la 214.915. Deci reţineţi, total posturi 2005-2008 a crescut aparatul bugetar cu 214.915.

Luca Niculescu: Şi unde au fost aceste creşteri?

Traian Băsescu: Din care s-au ocupat 161.000, restul au fost neocupate. Dar pentru ce erau neocupate? Conform reglementărilor date, fondurile de salarii neutilizate se puteau utiliza în premierea personalului. Deci, s-au cheltuit bani ca pentru 214.000 de posturi suplimentare şi au fost angajaţi 161.000 în plus faţă de aparatul pe care l-a lăsat Guvernul Năstase. Orice ar fi, ştiu un minister, nu vreau să-l nominalizez, în care direcţia pentru fonduri structurale are 130 de salariaţi. Reţineţi, o direcţie într-un minister care are 130 de salariaţi. Acel minister nu are în momentul de faţă niciun proiect aprobat. Şi ca să nu o ocolim, este vorba de Ministerul Transporturilor. Deci un minister care nu are niciun proiect aprobat, România nu poate să tragă niciun euro pentru construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care ministerul are alocate pentru infrastructură feroviară şi rutieră 5,2 miliarde...

Luca Niculescu: Poate au lucrat la proiecte până acum.

Traian Băsescu: Da, dar în 2007-2008 nu au reuşit să obţină aprobarea pentru utilizarea niciunui euro.

Luca Niculescu: Apropo, schema aparatului guvernamental...

Traian Băsescu: Iar Ministerul Mediului, spre exemplu, are proiecte deja aprobate la Bruxelles de 800 de milioane de euro.

Luca Niculescu: Sunt proiecte dure şi dificile cele din infrastructura transporturilor, da?

Traian Băsescu: Dacă-mi spuneţi că sunt mai dificile decât cele de la mediu, n-o să vă cred niciodată, sunt mult mai complicate proiectele de mediu decât cele de la infrastructură. Şi când vă spun acest lucru nu uitaţi că am fost ministrul Transporturilor în cinci guverne. Şi toate problemele de reabilitare...

Luca Niculescu: Vi se reproşează şi acum că aţi spus acea frază că nu avem nevoie de autostrăzi.

Traian Băsescu: Nu, asta este exact cum am văzut şi un mare cotidian, care se pretinde mare, dar când minţi nu mai eşti mare, devii doar o gazetă de dezinformare, dar şi un mare analist, astăzi, spunând „la Focşani şi la Iaşi, Traian Băsescu a spus că România nu va fi afectată de criză", eu am spus nu va fi afectată de criză aşa cum sunt afectate alte ţări din...

Luca Niculescu: Exact fraza dumneavoastră şi de aici voiam să pornesc discuţia despre partea economică...

Traian Băsescu: Deci exact acelaşi tip de minciună.

Luca Niculescu: Aţi spus clar, că am fraza: „Această criză este o realitate", dar mai spuneaţi şi că „România nu va fi la fel de afectată, aşa cum sunt alte state europene".

Traian Băsescu: Da.

Luca Niculescu: V-aş întreba de unde ştiţi, pentru că aş dori să pornim de la un bilanţ al Comisiei Europene, o prognoză făcută acum două luni, pe care ea şi-a refăcut-o, adică Comisia recunoaşte că s-a înşelat faţă de acum două luni. De unde puteţi spune dumneavoastră că România nu va fi afectată, aşa cum sunt alte ţări?

Traian Băsescu: Hai să privim la acţiunile pe care le întreprind guvernele. Guvernul Marii Britanii a dat deja băncilor circa 70 de miliarde de lire şi a ajuns la concluzia că eficienţa a fost zero. Guvernul SUA a epuizat, deja mai e etapa a doua acum, au băgat în sistemul bancar 700 de miliarde de dolari şi constată că pentru a avea efecte trebuie să mai bage între 1000 şi 1400 de miliarde.

Luca Niculescu: În Germania s-au dat aproape 100 de miliarde, în Franţa...

Traian Băsescu: În Germania 100 de miliarde, în Franţa... România nu este în situaţia să dea nici măcar un euro băncilor, deci dintr-odată sistemul nostru bancar nu este...

Luca Niculescu: Băncile nu mai sunt româneşti, cele mai multe dintre ele.

Traian Băsescu: N-are relevanţă, iar aici faceţi o eroare: toate băncile din România sunt bănci româneşti, toate sunt persoane juridice româneşti, nu sunt sucursale ale băncilor din Austria sau din Franţa, sau din Germania, ci sunt persoane juridice româneşti, este foarte adevărat - şi aici o să vedem implicaţiile - sunt bănci cu acţionariat majoritar ING sau Erste Bank, sau Societe Generale.

Luca Niculescu: Toată lumea se întreabă dacă o astfel de „bancă-mamă", să-i spunem între ghilimele, ca să înţeleagă toată lumea, dacă o astfel de bancă-mamă ar avea probleme în ţara ei, cea din România care poartă acelaşi nume n-ar avea şi ea probleme?

Traian Băsescu: N-aş vrea să dau loc la o speculaţie, dar reţineţi că deocamdată toate băncile care funcţionează în România au depus în garanţie la Banca Naţională 40% din capitalul...

Luca Niculescu: Băncile nu au o problemă, dar auzim în fiecare zi de firme care se închid, întreprinderile de automobile...

Traian Băsescu: Asta este, aşa se manifestă la noi criza...

Luca Niculescu: Care-şi opresc activitatea...

Traian Băsescu: Aşa este...

Luca Niculescu: Euro sau leul care pierde teren faţă de euro, mai puţin în ultimele trei zile, din nefericire sunt semne vizibile ale crizei.

Traian Băsescu: Aţi găsit vreo afirmaţie de-a mea în care spun că nu este criză în România? Spun, criza în România nu va fi la fel de puternică sau manifestarea crizei nu va fi la fel de puternică aşa cum se manifestă ea în alte ţări.

Luca Niculescu: Aţi spus în septembrie anul trecut că criza financiară din SUA nu va afecta populaţia României.

Traian Băsescu: Da. Noi suntem afectaţi de criza economică. Şi cum ne afectează pe noi? Nu ne afectează că am avea sistemul bancar zgâlţâit, nu. În două moduri ne afectează: băncile nu mai primesc de la acţionarul majoritar, nu mai primesc linii de finanţare noi, dar nicio bancă care funcţionează în România nu şi-a întrerupt finanţarea pe proiecte pe care le avea în derulare şi asta-i foarte important; al doilea mod în care ne afectează este datorat micşorării pieţelor. Este o contracţie a pieţelor. Sigur, este, aţi văzut, patru uzine BMW s-au închis în Germania, piaţa germană s-a contractat, Germania oficial a anunţat că este în recesiune.

Luca Niculescu: Recesiune de 2% în acest an, cu o contracţie a importurilor de 5%...

Traian Băsescu: Exact, or, noi exportam 6 miliarde în Germania şi atunci unităţile, societăţile româneşti care exportau în Germania sunt extrem de afectate. Ele nu sunt nici neperformante, nu sunt nici cu un management defectuos, pur şi simplu clienţii lor nu mai pot cumpăra pe piaţa germană. În Franţa, aceeaşi contracţie are loc, în Marea Britanie o altă piaţă pe care economia românească, societăţile româneşti...

Luca Niculescu: Şi ce puteţi face să căutaţi alte pieţe într-un timp atât de scurt?

Traian Băsescu: Nu se poate, sunt costuri ale crizei, nu avem cum să forţăm piaţa germană să cumpere mai mult, în schimb ceea ce putem face şi asta e, efectul este în pierderi de locuri de muncă în România. Care este măsura pe care noi o putem lua? Spre exemplu, pentru piaţa industriei chimice care producea îngrăşăminte, nu mai poate exporta Azomureş, îl dau exemplu pentru că discuţia asta am avut-o la Azomureş. Soluţia care este? Din subvenţia pe care o alocăm din bugetul de stat pentru agricultură anul acesta, o parte, în urma negocierii cu asociaţiile profesionale, să fie destinată achiziţiei de îngrăşăminte de la Azomureş şi fermierului să i se pună la dispoziţie îngrăşămintele.

Luca Niculescu: Am văzut că guvernul are mai multe propuneri, investiţii în infrastructură...

Traian Băsescu: Numai o clipă... deci acesta este un mod în care statul poate acţiona pentru a ajuta ca măcar piaţa internă să fie utilizată şi va acţiona în consecinţă. Valabil şi pentru Dacia, Programul „Rabla" să fie accelerat şi să se canalizeze o cotă mai mare către Dacia, dar acestea sunt măsuri minimale pe care statul le poate lua atunci când - am vrut s-o leg de capitolul pieţe - noi putem face ca şi guvern - nu putem substitui piaţa germană, nu putem substitui piaţa franceză sau piaţa britanică.

Luca Niculescu: Dar puteţi crea alte locuri de muncă...

Traian Băsescu: Dar pe de-o parte, pentru aceste societăţi putem să forţăm puţin piaţa românească. Partea de forţă însă este în crearea de locuri de muncă noi.

Luca Niculescu: Asta voiam să anunţ acum, ce vrea să facă gu...

Traian Băsescu: Vă spun eu, generată de trei paliere în mod deosebit, aici se pune efortul major - lucrări de infrastructură - şi aici o să fac un comentariu - programul de autostrăzi, stimularea apariţiei de întreprinderi mici şi mijlocii, şi eu dacă aş fi guvern aş orienta tot efortul către valorificarea producţiei agricole, deci industria alimentară, ca să nu mai fiu, să-mi micşorez dependenţa de importul de alimente, şi programul de reabilitare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: 90.000 de blocuri.

Traian Băsescu: Sunt trei programe, vă pot spune că în momentul de faţă guvernul gândeşte ca în primă fază să aloce circa 100 de milioane de euro pentru începerea programului de izolare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: De unde vin banii?

Traian Băsescu: Din bugetul de stat. Acum nu trebuie să înţelegem că datorită crizei România a rămas fără buget, nu mai este ca în 2008, dar vă dau un exemplu. Alocăm din bugetul de stat în primă fază, pentru că pe urmă se va trece pe fonduri europene, dar în primă fază, pentru că nu sunt proiectele gata sau aprobate la Bruxelles, nu poţi să mizezi pe ele şi nici nu poţi aştepta până când toată procedura se desfăşoară, şi atunci pui din buget primii 100 de milioane de euro pentru izolare termică. Acelaşi lucru îl faci şi pentru autostrăzi, neavând niciun program aprobat până în momentul de faţă, nu poţi organiza nicio licitaţie să începi lucrările sau nicio licitaţie terminată, nu poţi spera la bani europeni pentru autostrăzi decât undeva către sfârşitul anului şi atunci pui o jumătate de miliard, un miliard în primă fază din bugetul de stat ca să lucrezi la autostrăzile care au fost începute fără finanţare externă, bazate numai pe buget. Proiectul Autostrăzii Transilvania, proiectul Bucureşti - Ploieşti, care este început cu bani din bugetul de stat, sau un alt proiect deja în execuţie poate, poate dacă finanţarea nu va fi gata, Cernavodă - Constanţa, deşi din câte ştiu, Banca Europeană de Investiţii e avansată.

Luca Niculescu: Apropo de investiţii şi de finanţări, puneţi un mare accent pe absorbţia fondurilor şi v-aş întreba cum credeţi că poate o administraţie care până acum nu a performat la acest capitol, să devină dintr-o dată performantă, mai ales în condiţii mai dure în care trebuie să se mişte mai repede să înceapă să absoarbă fonduri şi ar mai fi o componentă, această schimbare de guvern care se traduce prin schimbări în administraţie câteodată, până la nivelul...

Traian Băsescu: Acum discutând foarte cinstit şi nerăutăcios la cât a fost de neperformant guvernul anterior din punct de vedere al atragerii fondurilor de la Uniunea Europeană şi dacă-i schimbi pe toţi nu-i un păcat, că mai rău de atât nu se poate, deci în condiţiile în care am avut alocaţi până acum 3,4 miliarde şi s-au cheltuit doar 200 de milioane în principal pe studii, poţi să schimbi şi tot ce este legat de...

Luca Niculescu: Şi cum faceţi să faceţi o administraţie mai performantă?

Traian Băsescu: Dar nu asta, aici... eu am discutat şi cu domnul Nica şi cu domnul Geoană propunerea pe care am impresia că cel puţin PSD-ul şi-o însuşeşte, plata celor 20.000 de funcţionari. Avem 20.000 de funcţionari implicaţi în derularea banilor europeni. Aceşti 20.000 de funcţionari, din 3,4 miliarde, au absorbit 200 de milioane din 3,4 miliarde. Anul acesta mai primim diferenţa sau avem la dispoziţie diferenţa până la 5,9 miliarde. Eu i-aş plăti pe aceşti 20.000 (...) salariul din minister plus 75% spor. Că muncesc la bani europeni nerambursabili. Şi aş spune foarte simplu, chiar prin Legea bugetului. Domnilor, s-a tras 100% suma alocată pentru etapa din acest an? Foarte bine, vă luaţi salariul întreg.

Luca Niculescu: Să fie plătiţi în funcţie de performanţe?

Traian Băsescu Da, da.

Luca Niculescu: Poţi să le tai din salariu, pentru că...

Traian Băsescu Păi dacă aşa stabileşte prin legea bugetului, aşa-i plăteşti. Pentru că o votează Parlamentul, devine lege. De ce eu, pe acest funcţionar care are de făcut formalităţile pentru absorbţia banilor, de ce să nu-l plătesc în funcţie de câţi bani absoarbe? Câţi bani aduce din cota care revine României? Şi aş vrea să vă spun că nu sunt un om care vorbeşte pe acest subiect fără experienţă şi vă rog să faceţi un efort de memorie. Când eram ministrul Transporturilor, la minister a funcţionat unitatea de management a programului cu Banca Mondială. Nouă oameni. Se poate verifica. Toţi vorbitori de limbă engleză, buni lucrători pe calculator, apţi să facă corespondenţa...

Luca Niculescu: Credeţi că-i nevoie de mai puţini oameni, dar mai bine pregătiţi?

Traian Băsescu: Aceşti 9 oameni au absorbit, în 11 luni, 300 milioane de dolari de la Banca Mondială. Deci am experienţa faptului că se poate. Iar funcţionarii care lucrează în această zonă în mod categoric trebuie plătiţi în funcţie de banii pe care-i absorb.

Luca Niculescu: Nu doriţi un acord cu FMI sau îl doriţi ca ultimă opţiune? Care ar fi prima opţiune? Pentru că sunt analişti care spun că astfel s-ar stopa deprecierea leului printr-un acord cu FMI, controlul banilor publici ar fi ceva mai strict, ar fi şi un semnal de stabilitate către comunitatea internaţională.

Traian Băsescu: Eu refuz categoric varianta prin care România să (...) acum, la FMI. Să spună, avem nevoie de 10 miliarde. Şi vă pot spune că România are nevoie pentru a-şi finanţa datoria curentă. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a angajat, pentru că nu s-au făcut veniturile în buget, credite pe termen scurt şi foarte scurt, o lună, două, trei. Noi avem nevoie de circa 6 miliarde să acoperim ceea ce s-a contractat şi a ajuns la scadenţă. Soluţia e să luăm bani europeni şi pentru că... deci nu bani de la FMI. Bani de la UE. Atât cât vom avea nevoie. 1 miliard, 5, 7...

Luca Niculescu: De ce nu la FMI?

Traian Băsescu: Nu vreau bani de la FMI pentru că îmi este greu să accept ideea că ne întoarcem înapoi, la mijlocul anilor '90, când împrumutam bani de la FMI.

Luca Niculescu: Ungaria a făcut-o.

Traian Băsescu: Nu suntem în situaţia Ungariei. Suntem într-o situaţie mult mai bună. Noi nu avem nevoie să băgăm bani în bănci. Şi băncile din Ungaria sunt privatizate 100%. Dar guvernul a trebuit să bage bani în bănci. Dar ceea ce eu accept, cred că e bine pentru România... UE dă bani controlaţi. UE nu are un organism de supraveghere care să-i confirme că banii pe care o ţară îi ia de la UE sunt utilizaţi corect. Şi atunci ar trebui să avem un acord de finanţare cu UE sau de supraveghere cu Fondul. De supraveghere, şi nu de împrumut.

Luca Niculescu: Ce faceţi cu lefurile profesorilor? E un subiect discutat. „Gândul" spunea că ar putea exista varianta măririi cu 17% în primăvară şi cu alţi 17% în toamnă.

Traian Băsescu: Din acest punct de vedere, eu personal sunt într-o situaţie dificilă. Pentru că am susţinut un Pact pentru educaţie semnat de toate partidele, comisia de la Cotroceni şi-a continuat lucrul şi avem o strategie pentru educaţie, care a fost semnată de sindicate şi, sigur, a fost o oarecare simultaneitate între semnarea strategiei, acceptarea strategiei de către sindicat şi promulgarea legii. Iar acum ar fi foarte greu să explic că profesorii, despre care cu toată sinceritatea am susţinut că nu pot fi plătiţi cu 700 RON când vin din facultate, să vină să predea IT şi limba engleză. E exclus.

Luca Niculescu: Şi atunci ce-i de făcut?

Traian Băsescu: Eu voi rămâne un partizan al soluţiei că profesorii trebuie să-şi primească salariile mărite, mai ales că...

Luca Niculescu: Într-o singură tranşă?

Traian Băsescu: Poate deodată. Pentru că ce a mai rămas? 33% au mai rămas de plătit. Povestea 50% a fost o exagerare. 33%, din care 5% reprezintă ceea ce guvernul acceptă că trebuie să dea la toţi bugetarii, să compenseze inflaţia.

Luca Niculescu: A fost o dezbatere săptămâna trecută pornită de la o lege care însemna de fapt transpunerea unei directive europene într-o lege românească privind stocarea unor date, apoi a fost o declaraţie a fostului dumneavoastră consilier, Claudiu Săftoiu. Nu voi reveni asupra acestor declaraţii pentru că v-aţi exprimat prin vocea purtătorului de cuvânt. Vreau să vă întreb însă foarte direct dacă dumneavoastră ca şef al statului ne puteţi asigura că nu se fac ascultări în România în afara mandatelor legale?

Traian Băsescu: Eu aş vrea să vă asigur că în România se va respecta legea. Iar garanţiile românilor nu le dă preşedintele din acest punct de vedere, ci garanţiile le dă legea. Legea la articolul 1 alineatul 3 spune foarte clar: prezenta lege, aceasta cu stocarea datelor, „prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice". Deci conţinutul e exclus să fie... spune în lege. Eu nu pot decât să fac să veghez la respectarea legii, dar legea e foarte clară. Conţinutul convorbirilor nu se stochează.

Luca Niculescu: Declaraţiile domnului Săftoiu se refereau la o perioadă anterioară legii. Deci pentru a risipi orice bănuială, asta v-am întrebat, dacă puteţi garanta că nu se fac ascultări ilegale...?

Traian Băsescu: Referitor la declaraţia domnului Săftoiu, eu fac o singură observaţie. Nu am avut niciodată o astfel de discuţie cu domnul Săftoiu, nu ştiu de unde a inventat în fază iniţială discuţia, pentru că apoi a retractat-o, şi vă garantez că în România, cel puţin ceea ce eu ştiu, în România nu se fac ascultări ilegale. Eu am văzut transcripturi de ascultări, atunci când mi-au venit dosarele miniştrilor care au trecut pe la aviz la mine, şi atunci am vorbit despre ele. Am vorbit despre ascultări în cazul celebru cu spionii, Codruţ Şereş, Nagy, unde erau transcripturile care probau afirmaţiile procurorilor. Şi am vorbit public despre acest lucru. La Preşedinţie nu se primesc transcripturi, ele se duc direct celor care le-au solicitat. Parchete, Poliţie.

Luca Niculescu: Reforma din justiţie, obiectivul dumneavoastră asumat, ca România să scape de clauza de salvgardare în această vară.

Traian Băsescu: În acest an să spunem.

Luca Niculescu: Care sunt şansele?

Traian Băsescu: Sunt minime dacă nu se întâmplă câteva lucruri. În primul rând, să avem noile coduri în vigoare aprobate de Parlament. De aceea am vorbit de asumarea răspunderii.

Luca Niculescu: Aţi văzut că PSD nu e de acord. Domnul Mircea Geoană spune că oricât de mare ar fi graba, e timp pentru o dezbatere în Parlament.

Traian Băsescu: Sunt opţiuni şi opţiuni. Opţiunea mea este către îndeplinirea condiţiilor să nu mai fim monitorizaţi, pentru că asta ne creează foarte multe dificultăţi în interiorul Uniunii Europene. Dificultăţi de alocări de funcţii... şi de multe altele. Deci ne trebuie codurile. Trebuie să dispară ingerinţa politicului în justiţie, şi asta ar însemna, şi rog să nu fie interpretată o săgeată la adresa lui Adrian Năstase, care cel puţin după părerea mea exagerează cu afirmaţiile publice, dar nici un dosar nu mai trebuie reţinut de Parlament. Cei care se pot pronunţa, vinovat-nevinovat, sunt judecătorii, cei care pot hotărî dacă fac urmărire penală, sau nu, sunt procurorii.

Luca Niculescu: Şi Daniel Morar la şefia DNA?

Traian Băsescu: Nu e o condiţie obligatorie. Dar ar fi o eroare ca atunci când ai o instituţie despre care cei care te monitorizează spun că funcţionează bine, tu să spui nu, pun alt şef. Iar raportul e foarte clar, şi în mod deosebit raportul tehnic, apreciază activitatea procurorului-şef DNA. Pentru ce nu vreau să am continuitate într-o zonă în care cei care mă monitorizează spun că e în regulă? Credeţi că dacă ar fi existat... şi văd că în ultima perioadă se diminuează presiunea pe acest subiect, credeţi că dacă Morar ar fi fost manipulat politic nu s-ar fi observat imediat la Bruxelles? Sunt oameni cu prea multă experienţă. Dar când au venit şi au făcut controalele la DNA au văzut şi conţinutul dosarelor. Şi îşi dau seama că sunt fapte şi nu decizii politice.

Luca Niculescu: Mircea Geoană spune că primenirea celor din funcţii importante e un lucru sănătos, şi că - punea o întrebare retorică în EvZ - „numai Daniel Morar există pentru şefia DNA?"

Traian Băsescu: Vom vedea ce propuneri face ministrul Justiţiei.

Luca Niculescu: Apropo de justiţie, v-aş mai întreba ceva. Pentru că e o lege care urmează să fie promovată, aşa-numita lege Dan Voiculescu, prin care restituirea proprietăţilor putem spune că e oprită. Ce veţi face?

Traian Băsescu: Eu nu mai am nicio posibilitate constituţională decât să o promulg. Pentru că am întors-o la Parlament, Parlamentul mi-a trimis-o înapoi la fel cum a votat-o, am atacat-o la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a spus că e constituţională. Lucrul pe care această lege îl omite este acela că dreptul de proprietate nu se prescrie. Şi la CEDO vom pierde toate procesele. De aceea cred că guvernul va trebui să privească cu atenţie ce corecţii poate să facă în lege pentru ca atât chiriaşii, cât şi proprietarii să nu fie dezavantajaţi. Dar din punct de vedere al preşedintelui, eu nu mai am nicio cale de atac a acestei legi, trebuie să o promulg şi o voi promulga vineri, e ultima zi când o pot promulga.

Luca Niculescu: Să înţelegem că guvernul mai poate interveni?

Traian Băsescu: Poate interveni guvernul.

Luca Niculescu: O întrebare de politică externă: a fost o criză a gazului serioasă între Ucraina şi Rusia. Aţi discutat de două ori cu Vladimir Putin, premierul rus. Despre ce aţi vorbit?

Traian Băsescu: Am avut două discuţii... două cu premierul Putin şi una cu preşedintele Medvedev. N-am ţinut să fac public conţinutul acestor discuţii pentru că nu sunt de interes public. Singurul lucru care era de interes public din discuţiile noastre a fost cel legat de contractarea directă de către România a gazului din Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari. Lucru pe care premierul Putin l-a acceptat. Sigur, am mai ridicat o problemă, problema care afectează puternic petrochimia noastră, aceea a diferenţei de preţ între preţul la care industria noastră chimică primeşte gazul şi industria de îngrăşăminte, înseamnă 70% consum de gaz, şi preţul la care Ucraina primea gazul, la 170 de dolari mia de metri cubi...

Luca Niculescu: A crescut şi în Ucraina...

Traian Băsescu: A crescut? A venit la preţul pieţei -20%, deci 380 de dolari mia de metri cubi. Ceea ce punea industria noastră chimică într-o situaţie absolut imposibilă în competiţia pe piaţa internaţională la vânzarea îngrăşămintelor, în raport cu industria ucraineană.

Luca Niculescu: Ce v-a răspuns premierul Putin?

Traian Băsescu: Păi... preţul gazelor în Ucraina e 380 de dolari de la 170.

Luca Niculescu: L-a urcat la ei, nu l-a scăzut aici.

Traian Băsescu: Nu, păi noi ne aprovizionăm la preţul pieţei. Important pentru noi, dacă discutăm de o competiţie, este să avem acelaşi preţ. Iar România nu cere un preţ mai mic, ci cere preţul pieţei în condiţiile de achiziţie direct de la Gazprom şi nu prin intermediari, care la preţul pieţei îşi mai adaugă un comision.

Luca Niculescu: Ne facem prieteni în Ucraina cu astfel de...?

Traian Băsescu: Eu nu vorbesc de prieteni. Eu nu am datoria să protejez nici interesele Federaţiei Ruse, nici interesele Ucrainei. În abordările mele cu şefi de stat, datoria mea e să protejez interesul României. Iar interesul industriei chimice din România este ca cei cu care concurăm pe piaţa îngrăşămintelor, spre exemplu, să primească gazul în aceleaşi condiţii ca şi România.

Luca Niculescu: A mai fost o propunere, South Stream, cealaltă rută care ar trece, care ar ajunge în Bulgaria, să ajungă şi în România. O luaţi în serios?

Traian Băsescu: Sigur că o iau în serios. Dar România nu se dezice de obiectivele ei europene. Noi suntem stat al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Sunt state care merg cu ambele conducte, şi cu Nabucco, şi cu South Stream.

Traian Băsescu: Foarte bine. Imediat ce se rezolvă problema cu Nabucco vom susţine să treacă pe la noi şi South Stream. Dar România nu se dezice de calitatea ei de bun european. Probabil nici nu suntem la fel de strânşi cu uşa cum sunt alţii. Noi de bine, de rău, s-a demonstrat acum că avem resurse să trecem peste o criză a gazului care a ţinut aproape 3 săptămâni. Pe de altă parte, solidaritatea europeană trebuie să funcţioneze. Sigur, şi aici iar nu vreau să trimit săgeţi spre nicio capitală, ştiu cu câtă plăcere, o mare şi strălucită analiză mă va taxa, dar o voi spune. Sigur că nici nu putem să nu observăm că pe actualul traseu al gazului către Europa şi către România, atât cât avem nevoie, avem o mare problemă, siguranţa tranzitului. O avem. De ce nu se înţelege Federaţia Rusă cu Ucraina nu e problema noastră decât în momentul în care ne afectează. Dar realitatea care s-a văzut în această iarnă ca şi în 2006 e aceea că nu avem certitudinea unui tranzit garantat din Federaţia Rusă către Europa.

Luca Niculescu: E tot ce propune Federaţia Rusă, abonaţi-vă la South Stream, ca să spun aşa, şi nu veţi mai avea problema Ucrainei. Dar vă întreb legat de Nabucco, credeţi că e o variantă sigură? Pentru că o parte din gaze ar trebui să vină din Iran, ţară care nu mai e sigură...

Traian Băsescu: În momentul în care europenii vor constata că proiectul Nabucco nu poate fi realizat, din lipsă de surse de aprovizionare, vă asigur că România va privi cu toată încrederea la South Stream. Până atunci însă suntem ţară europeană. Vrem o relaţie foarte bună cu Federaţia Rusă, vrem să luăm gaz direct de la Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari, dar nimeni nu ne poate cere să ne dezicem ceea ce suntem, stat membru al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Apropo de asta, Moldova e una dintre ţările care vor să se apropie de Uniunea Europeană. Vor fi alegeri la începutul lui aprilie. Cât de libere, de corecte, vă aşteptaţi să fie aceste alegeri? Deoarece există relatări de la Chişinău despre îngrădirea libertăţii presei, despre hărţuirea unor partide de opoziţie... la ce vă aşteptaţi?

Traian Băsescu: Mă aştept totuşi ca Republica Moldova - care are şi datorită insistenţei României sau, dacă vreţi, mai degrabă insistenţei României în preşedinţia franceză - Moldova are şansa să semneze un acord cu Uniunea Europeană în condiţii foarte bune. Negocierea acordului nu începe până după alegeri. Dacă alegerile vor fi corecte şi va rezulta o conducere democratică a Republicii Moldova, acel acord va ajuta foarte mult Moldova în avansul ei către Uniunea Europeană, e practic acceptarea în timpul preşedinţiei franceze... şi trebuie să spun foarte deschis, preşedintele Sarcozy ne-a ajutat foarte mult. Şansa pe care o are Republica Moldova e unică şi n-ar trebui să o rateze. Iar acest lucru se înscrie în ceea ce noi susţineam tot timpul, să nu fie decuplată Republica Moldova de statele din Balcanii de Vest, care şi ele aspiră la un statut european mai devreme sau mai târziu. Deci nu îmi doresc decât ca observatorii să constate că în Moldova au fost alegeri corecte.

Luca Niculescu: O ultimă întrebare, pentru că tot am vorbit despre alegeri. Aţi luat vreodată în serios posibilitatea de a nu candida pentru al doilea mandat la sfârşitul acestui an?

Traian Băsescu: Iau în serios orice posibilitate în ceea ce priveşte viaţa politică şi vă asigur că dacă voi ajunge la concluzia că, deşi există o majoritate foarte puternică în Parlament, dar îmi voi reproşa dacă nu voi putea fi parte a succesului acestei majorităţi, şi criza economică îi va afecta pe români mai mult decât ar trebui să îi afecteze ca urmare a condiţiilor pe care noi le avem, sigur că analizez şi posibilitatea să nu mai candidez încă o dată. Pentru că nu te poţi duce după eşecul unei coaliţii pe care ai stimulat-o să existe. Şi vreau să nu se facă speculaţii, am stimulat după ce altă alternativă nu mai exista. Pentru că prima opţiune a fost PNL-ul. Nu s-a putut, la condiţiile pe care le-a dorit PNL-ul, să dea premierul, când luase 18%, nu s-a putut, asta e viaţa în politică.

Luca Niculescu: Şi actualului guvern cât îi daţi ca durată de viaţă?

Traian Băsescu: 4 ani. Deci vreau să cred că se vor roda suficient de bine. Dar vă spuneam, dacă politica economică a guvernului va fi un eşec, cu ce credibilitate te poţi duce în faţa oamenilor?

Luca Niculescu: Numai economia e problema, numai politica economică?

Traian Băsescu: E vitală în 2009 politica economică. Şi din acest motiv şi urmăresc cu foarte mare atenţie toate acţiunile guvernului. Sper ca, după buget, guvernarea să devină tot mai coerentă. Şi repet, să nu existe confuzii. Eu nu susţin că România nu e afectată de criza economică. Dimpotrivă, e afectată. Dar într-un grad mult mai mic decât alte ţări. Şi aici aş mai face o precizare... care nu vreau să fie pesimistă, şi vine de la un inginer, cu scuzele de rigoare. Dar pentru că am spus-o şi unor colegi din Consiliul European, nu văd de ce nu aş spune-o aici? Va fi un eşec, oricâţi bani s-ar pompa în sistemul bancar mondial. Până când nu curăţă băncile de activele neperformante nu-şi va reveni sistemul financiar. România... şi noi avem o experienţă. În anii '90, am recapitalizat de trei ori Banca Agricolă, Bancorex, BCR şi cine a mai fost. Până când nu s-a creat acel AVAB şi toate activele neperformante au fost mutate acolo, băncile nu şi-au revenit. Pentru că acum ce se întâmplă? După părerea mea, ca om care a fost foarte implicat în curăţarea sistemului bancar. Ce se întâmplă de fapt? Cu toţi banii ăştia pompaţi de guverne în bănci, băncile nu reiau procesul de creditare pentru că ele trebuie să îşi acopere banii care au fost depuşi de clienţi la ei în bănci, dar pe care ei i-au dat pe credite neperformante şi nu se mai întorc niciodată înapoi. Din acest motiv banii băgaţi de guverne în bănci nu se duc către economie. Nici către economia Statelor Unite, nici a Germaniei, nici a Marii Britanii. Trebuie să facă un AVAB german sau britanic, sau american.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru această participare la emisiune. Mai e loc pentru multe alte discuţii pe subiecte diverse, inclusiv despre reforma constituţională pe care o propuneţi.

Traian Băsescu: Ar fi o mare onoare pentru mine să avem o oră să discutăm despre reforma constituţională, şi nu speculaţiile pe care le-au făcut foarte mulţi jurnalişti.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aici se încheie această „Ediţie specială".

(Prin Monitoring Media: TVR 1 - Ediţie specială, Ora: 20:15)


RRA - ediţie specială - 27.01.2009 - invitat: Traian Băsescu
Marţi, 27 Ianuarie 2009 15:38

basescuMarilena Dumitrescu: Bună ziua, domnule preşedinte. Bine aţi venit la Radio România Actualităţi şi în faţa publicului român.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit. Bună ziua. La mulţi ani.

Marilena Dumitrescu: Vă invit, domnule preşedinte, să începem discuţia, cu privirea spre viitor, aşa cum ne-aţi invitat să fim, pe noi toţi, recent, la ultimele dumneavoastră discursuri, cu ocazia aniversării Unirii Principatelor Române, cu prilejul prezentării Raportului privind consolidarea statului de drept. Vorbeaţi, cu aceste ocazii, despre o viziune, pe care trebuie să o ofere conducătorii României, despre ceea ce va fi România. Domnule preşedinte, ce trebuie să fie România, în anii viitori, şi în câţi ani şi a cui voinţă o exprimaţi în această viziune?

Traian Băsescu: În viitor, România trebuie să fie, în primul rând, un stat modern. Noi nu suntem un stat modern. Suntem un stat care a ieşit din perioada de tranziţie şi a intrat în Uniunea Europeană, cu coafare, şi o spun foarte serios, cu o coafare a instituţiilor pe care le-am moştenit din perioada de dinainte de Revoluţie şi o să vă dau exemple, sigur, şi pozitive, care intră la categoria coafare, dar şi exemple negative, care arată că am îngheţat într-un proiect. Sigur, această transformare, care a avut loc din '89 şi până acum, ne-a permis să fim la standardele minimale, pentru a intra în UE, dar România nu este un stat modern. Dacă, între timp, ne-am ales primarii, avem alegeri libere, ceea ce ne aşează în rândul statelor democratice, şi ultimele rapoarte ne aşează chiar în rândul statelor cu o democraţie consolidată din punct de vedere al modului de alegere a Parlamentului, a administraţiei locale, din punct de vedere al funcţionării instituţiilor, suntem extrem de nemodernizaţi. În primul rând, avem o Constituţie cu foarte multe confuzii. Trebuie să lucrăm la Constituţie, pentru a elimina confuziile, pentru a permite un control real între puterile statului, un control şi un echilibru justiţie-Legislativ-Executiv şi, în mod deosebit, pentru a moderniza statul. Avem constrângeri constituţionale care, de asemenea, permit ca miniştrii care sunt şi parlamentari, să fie deasupra legii. Iată doar câteva elemente care vizează Constituţia. Venind la instituţii, uitaţi-vă la împărţirea administrativă, organizarea administrativă. Suntem în aceeaşi organizare, din 1968, care nu mai corespunde nevoilor de dezvoltare regională. Uitaţi-vă la fiecare judeţ, deci la birocraţie, că avem, ca şi înainte, aceeaşi Direcţie Agricolă, la fiecare judeţ, aceeaşi Direcţie pentru Educaţie, aceeaşi Direcţie pentru Sănătate, aceeaşi Direcţie de Mediu, toate structurile astea, care, de fapt, nu înseamnă decât birocraţie. O reîmpărţire administrativă a ţării este, de asemenea, imperios necesară, pentru diminuarea birocraţiei teritoriale, dacă vreţi. Nu mai vorbim de nivelul de descentralizare, de nivelul de autonomie al comunităţilor. Atâta timp cât şi directorul de şcoală şi directorul de spital este numit de la centru, de minister, cum pot să vorbesc de apropierea şcolii, a spitalului, de comunitatea locală? Şi aici, vreau să fiu foarte clar. Nu vizăm neapărat ca primarul din comuna nu ştiu care şi Consiliul Local să numească directorul şcolii, pentru că avem zone în mediul rural, unde primarul are, poate, şapte clase, poate, liceul, consilierii sunt sunt proveniţi din tractorişti, din învăţători, din... E greu să le dai misiunea să numească directorul şcolii, dar un Consiliu de Administraţie al şcolii, în care să fie o treime profesori, o treime părinţi, o treime reprezentanţi ai administraţiei locale, care să desemneze directorul şi să stabilească, în favoarea copiilor din comunitatea respectivă, ce să înveţe în orele opţionale, pentru că sunt 12 ore opţionale, în care copiii ar trebui să înveţe lucruri legate de nevoile locale. Aceste lucruri au rămas ca înainte de 1989. Suntem prea rigizi şi prea departe de comunitatea locală. Sunt câteva elemente.

Marilena Dumitrescu: Câteva elemente, domnule preşedinte, dar o mulţime de domenii în care trebuie să se umble...

Traian Băsescu: Sigur că da.

Marilena Dumitrescu: ...şi nişte transformări profunde, pe care le-aţi enumerat.

Traian Băsescu: V-aş întreba, în mod elementar, care mai este rostul direcţiilor agricole, acum, în judeţe, când pământul este tot în sectorul privat? Nu li s-a schimbat rolul. În loc să acorde consultanţă, să fie..., au rămas aceleaşi direcţii agricole, de dinainte de 1989. Avem 6.000 de dascăli pensionari. Deci, avem aproape câte 100 de profesori în inspectoratele şcolare, în 41 de unităţi administrative, în loc să avem 9-12 unităţi, iar profesorii aceştia să meargă să predea acolo unde avem suplinitori şi...

Marilena Dumitrescu: Dar avem şi nişte direcţii bune, pe care trebuie să le păstrăm, pe care trebuie să le ducem mai departe? În ce direcţii gândiţi că trebuie să ne dezvoltăm?

Traian Băsescu: Doamnă, direcţia fundamentală este aceea a creşterii nivelului de autonomie a comunităţilor locale - şi aici, pentru mine, conceptul de autonomie este egal, atât pentru cei din Harghita şi Covasna, cât şi pentru cei din Caracal - comunitatea trebuie să fie mult mai implicată în decizie. Sunt prea multe decizii, prea multe direcţii ale ministerelor, în fiecare judeţ care încearcă să se gestioneze. Fără să fie legate sufleteşte de realitatea comunităţii, ele sunt legate de minister. Or, creşterea nivelului de autonomie este de fapt rezultatul unei transformări a modului de a administra România. Nu mai discutăm că, dacă intrăm în zona de modernizare a statului, asta este partea administrativă, dar educaţia este o prioritate zero. România se autocondamnă la proastă performanţă economică, la nedezvoltare susţinută, dacă nu îşi modernizează sistemul de educaţie. Sigur, mă uit acum, pe bună dreptate, pentru că este în lege, şi sindicatele, şi doamna ministru al educaţiei vorbesc de 6% pentru Educaţie, şi eu sunt politicianul care a susţinut acest 6%, pentru Educaţie, din PIB, dar nu am auzit de reforma curriculară. Copiii încă învaţă lucruri de care nu au nevoie şi nu învaţă ce le trebuie. Aş vrea să aud, în acelaşi timp când se cere să se aloce resursă financiară pentru Educaţie, şi că până în luna iunie va fi gata noua curriculă, să nu mai stea copiii câte şapte ore, la şcoală, ca să înveţe ceea ce ştiu să predea profesorii, şi nu ceea ce au nevoie. Sănătatea, altă zonă de reformă...

Marilena Dumitrescu: Le luăm pe fiecare, pe rând. Spuneaţi şi dumneavoastră, în repetate rânduri, că aceste procese trebuie să fie impulsionate. Totuşi, suntem în faţa unui buget de austeritate şi a unui an de criză. Cum împăcăm cele două lucruri, nevoile atât de multe şi în atâtea domenii, şi bugetul, care trebuie să fie restrâns.

Traian Băsescu: Doamnă, lucrăm pe priorităţi. Nimeni, nicăieri în lumea asta, nu le-a rezolvat pe toate odată. Una din capcanele pe care le pregăteşte, din păcate, sau le susţine - pentru că este susţinerea unei capcane - probabil involuntar, o face presa, o fac politicienii. Am auzit, când am lansat ideea de modernizare a statului, să începem procesele acum, toţi au spus „nu este momentul oportun, este criză". Este una din marile capcane pe care noi le întindem singuri. Criza vine şi va trece. În 2 ani, în 3 ani, dar modernizarea statului este exact un mod de a lupta împotriva crizei. Procesele de modernizare a statului nu mai pot întârzia, în primul rând, pentru că suntem datori pentru viitorul ţării şi fiecare an de întârziere este un an de neperformanţă a naţiunii române în plus, pentru că o reformă nu aduce rezultatele imediate, fie că vorbim de reforma statului, de reforma educaţiei, de reforma sănătăţii, de modernizarea infrastructurii, şi aşa mai departe. Vom culege rezultatele peste 10 ani. Aşa cum acum, la nivelul de educaţie, spre exemplu, vă dau un exemplu, ca să fim foarte bine înţeleşi, acum culegem roadele reformelor din anii '90, care au dus la prăbuşirea calităţii educaţiei, pe de o parte, aşa-zisele "reforme", care, acum, probează că scot tineri tot mai slab pregătiţi şi neadaptaţi economiei de astăzi a României, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acelaşi sistem de reforme, care a făcut ca dascălii să nu mai fie atraşi să vină în sistemul de educaţie, una din motivaţii fiind chiar salarizarea. Ce profesor vine să predea ...

Marilena Dumitrescu: Aţi atins un punct dureros aici, pentru că sunt discuţii...

Traian Băsescu: Ce profesor vine să predea limba engleză şi IT, să-i înveţe pe copii calculatoare sau ce profesor vine să le predea ştiinţe moderne cu 700 de lei? Şi mai ales în mediul rural. Cine se duce cu 700 de lei, salariu net în mână, să predea materiile astea, când un om care ştie IT sau limba engleză sau limba germană, îl angajează imediat băncile, multinaţionalele, are cine-l angaja.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem...

Traian Băsescu: Iar copiii continuă să înveţe păpădia.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem informaţii despre alocarea bugetului strict pe domenii. Astăzi încă se mai discută, urmează să intre în şedinţa de guvern abia joi. Vor exista cele şase procente pentru educaţie?

Traian Băsescu: Doamnă, îmi este greu să vă spun ce decizie va lua Guvernul. Eu vă pot spune însă că o altă capcană a bugetului ar putea fi dorinţa Guvernului, de a acoperi angajamentele electorale. În primul rând, aceste angajamente sunt pentru patru ani şi ideea că trebuie acoperite acum, când suntem conştienţi de o stare de criză economică, nu poate duce decât la colaps. Sigur, dacă mă întrebaţi, pentru mine, dorinţa de a rezolva problema salarizării profesorilor, pentru că am şi iniţiat Pactul pentru Educaţie, Strategia pentru educaţie, semnată de sindicate, ar fi mare. De asemenea, privind la criză, dorinţa ca pensionarii cu pensii mici să primească imediat o susţinere pentru a-i ajuta să treacă perioada de criză economică, ar fi, iarăşi, o dorinţă. Cum mi-aş dori ca şi bugetarii să fie bine plătiţi, dar o acţiune iresponsabilă, de a duce în salarii resursele financiare ale bugetului, ar fi o mare eroare, pentru că, în momentul de faţă, două lucruri sunt cheie pentru ca România să poată funcţiona. Primul - plata imediată a datoriilor către agenţii economici. Sunt, în total, de la administraţia centrală, 1,2 miliarde de euro, bani datoraţi firmelor care au făcut prestaţii, au facturat şi n-au primit banii, şi încă un miliard de la administraţiile locale. Ceea ce, în discuţiile cu Guvernul, am stabilit prioritatea zero este plata acestor bani pentru ca economia să înceapă să se mişte, să nu mai ţinem agenţii economici blocaţi. A doua mare prioritate este să creăm locuri de muncă. Or, a crea locuri de muncă, înseamnă să lansezi lucrările de infrastructură, cu bani din bugetul de stat, până când vom fi capabili să-i aducem pe cei de la Uniunea Europeană. Asta înseamnă continuarea lucrărilor de autostrăzi începute, asta înseamnă să susţii întreprinderile mici şi mijlocii, să începi programele de reabilitare termică a blocurilor, toate angajând forţă de muncă şi creând, făcând să mişte economia.

Marilena Dumitrescu: Şi aceşti bani, de care vorbiţi acum, există? Îi avem?

Traian Băsescu: Doamnă, este opţiunea Guvernului şi a celor două partide, dar nu numai opţiunea, şi responsabilitatea lor, dacă îi duc în salarii şi pensii acum, sau dacă îi duc să mişte economia. Deci, aici, jumătăţile de măsură nu vor funcţiona.

Marilena Dumitrescu: Revenind la învăţământ, dacă nu vor aloca cele şase procente din PIB, pentru învăţământ, se spune, nu vor putea fi asigurate acele măriri de salarii, la profesori, pentru care există o Lege, veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Doamnă, eu voi reacţiona dacă, într-un moment de criză economică ce se instalează tot mai puternic în România, deci atenţie, nu avem criză financiară. Băncile româneşti nu sunt în situaţia de a fi susţinute cu bani de Guvern, cum se întâmplă în mai toate statele europene. Deci, noi avem o criză economică, generată de contracţia pieţelor de desfacere. Vindem în Germania, vindeam de şase miliarde - acum nu am cifrele exacte - dar în mod cert, vindem cam în jur de un miliard, datorită crizei din Germania. Deci, societăţile care produceau pentru piaţa germană nu mai au unde vinde. Vindeam în Marea Britanie de 4,5 miliarde, acum vindem de o jumătate de miliard. Societăţile care furnizau mărfuri pe piaţa Marii Britanii nu mai au unde vinde. Ori, în momentul de faţă, este perspectiva şomajului, cred că obiectivul zero, dincolo de a pune în mişcare economia, plătim datoriile către agenţii economici, datoriile ministerelor, este să lansăm lucrări care necesită locuri de muncă. Dacă avem bani pentru aceste două prime măsuri, putem vorbi şi de mărirea salariilor, oriunde. Eu nu voi reacţiona, dacă într-o înţelegere... Spre exemplu, vă dau un exemplu teoretic, în condiţiile în care sunt un susţinător fără rezerve a măririi salariilor profesorilor sau a instalării unei pensii minime, care să-i ajute pe pensionarii cu un milion pensie, să treacă mai uşor perioada de criză. Dar, nu voi reacţiona negativ, dacă Guvernul ar ajunge la o înţelegere cu sindicatele, ca, pentru şase luni, să vedem ce se întâmplă, cum evoluează economia, să îngheţe toate salariile şi pensiile. Şase luni. Vedem ce se întâmplă, şi ne dăm seama dacă putem aloca mai mult, pentru că, dacă nu mişcăm economia foarte curând, de unde să strângi bani de pensii, dacă nu sunt salariaţi care să contribuie la fondul de pensii? De unde să strângi bani la buget, să dai salariile la profesori, dacă economia e îngheţată, şi nimeni nu plăteşte taxe şi impozite la stat, pentru că nu lucrează companiile? Deci, avem această mare problemă.

Marilena Dumitrescu: Puneaţi, totuşi, în ecuaţie, mărirea salariilor, din nou, la învăţământ pentru că este problema fierbinte, cu o calitate a învăţământului, aşa cum apare în acel pact. Ce trebuie să vină mai întâi sau cum se va face exact, această evaluare? Vom da, întâi, salarii şi apoi vom cere performanţă sau veţi evalua, întâi, profesorii şi apoi veţi vedea, urmează salariile care compensează. Cum se fac aceste lucruri ? Nu dumneavoastră, autorităţile române?

Traian Băsescu: Cred că ar fi corect, practic, înţelegerea. Eu, când am promulgat legea, înţelegerea a fost bani, contra reformă. Din păcate, accentuarea crizei economice pune sub semnul întrebării posibilitatea achitării imediate a acestor salarii, deşi, vă repet, eu sunt cel mai mare partizan al creşterii salariilor profesorilor. Poate că, dacă Guvernul va lua o decizie de îngheţare a tot, în paralel cu diminuarea funcţionărimii, care a devenit sufocantă şi, dacă venim pe acest capitol, vă pot da elemente care clarifică afirmaţia că a devenit sufocantă şi ineficientă. Deci, curăţarea aparatului central şi a aparatelor locale, de excedentul de personal, închiderea robinetului cheltuielilor iresponsabile, de genul celor făcute în ultimele 45 de zile sau ale anului trecut. S-au achiziţionat, în valoare de o jumătate de miliard, plasme, calculatoare, maşini şi aşa mai departe. Deci, dacă se închid aceste robinete, imediat, aşa cum intenţionează Guvernul Boc - reuşitele sunt mai mici, se pare, şi avem exemplul Ordonanţei de Urgenţă, care a fost respinsă de Curtea Constituţională - dar dacă se închid robinetele acestei risipe, vor fi bani pentru toate. Important este, însă, că de la decizia de închidere a robinetelor până la închidere efectivă durează cel puţin două - trei luni, pentru că personalul, reducerea cu 20% pe medie, pe care şi-a asumat-o Guvernul nu se poate face în 24 de ore. Este o procedură întreagă să disponibilizezi oameni.

Marilena Dumitrescu: Această reducere înseamnă disponibilizări. Ce se va întâmpla cu aceşti oameni?

Traian Băsescu: Doamnă, se creează locuri de muncă şi este mai puţin treaba Guvernului ce se întâmplă cu funcţionari care oricum au luat bani nejustificaţi. Vă dau un exemplu: avem 20.000 de salariaţi ...

Marilena Dumitrescu: Au luat salariul care li s-a oferit în urma unei negocieri cu...

Traian Băsescu: Nu, funcţionarii din ministere lucrează pe... nu prea negociază.

Marilena Dumitrescu: Pe o grilă de salarizare.

Traian Băsescu: Au o grilă de salarizare şi multe sporuri de toate.

Marilena Dumitrescu: Acordate prin lege, până la urmă.

Traian Băsescu: Da, prin legi, prin legi clientelare, nu prin altceva. Vă dau un exemplu, care e strigător la cer: deci funcţionarii care lucrează pentru atragerea fondurilor europene au salariul plus sporurile şi, în plus, mai au un spor de 75% la salariu, pentru că lucrează cu fonduri europene. România a absorbit din 3,4 miliarde alocaţi în 2007-2008 200 de milioane, iar aceşti funcţionari sunt superplătiţi. Care e justificarea acestor plăţi şi nu mai vorbim de încărcarea cu personal în foarte multe ministere. Vă dau un exemplu, care, iarăşi, e strigător la cer: la Ministerul Transporturilor este o direcţie care are 130 de oameni şi care răspunde de atragerea fondurilor europene pentru construcţia de autostrăzi şi pentru modernizarea de căi ferate. Nu a atras un euro, dar sunt 130 de oameni plătiţi foarte bine. Ce stat suportă un asemenea aparat birocratic? Şi vă mai dau un element de...

Marilena Dumitrescu: Şi care este cauza acestui fenomen?

Traian Băsescu: Dispreţul pentru banul public. Nu vreau să vin înapoi, nimic nu se justifică credibil, dând vina pe predecesori. Eu am fost preşedinte, am avut conflictele mele cu Guvernul şi am semnalat multe lucruri, dar...

Marilena Dumitrescu: Nu, mă gândeam la procesele în sine, acelea care erau legate de diverse impedimente.

Traian Băsescu: Dar ideea a fost să angajăm cât mai mulţi, că sunt votanţii noştri dacă le dăm un loc de muncă bine plătit, fără să facă nimic. Asta a fost teoria şi vă dau un exemplu. Guvernul Năstase a lăsat aparatul birocratic al României cu 1.231.000 de funcţionari. În momentul de faţă, aparatul birocratic al României a crescut cu 214.000 de posturi, din care circa 50.000 sunt libere şi salariile pentru posturile normate şi neocupate sunt, conform legii date în ultimii ani, au putut fi redistribuite chiar celor care erau salariaţi. Deci avem o creştere de 214.000 de locuri în administraţie. În total, 1,5 milioane funcţionari plătiţi de la bugetul de stat. Doamnă, să facem o socoteală mică: avem 4,9 milioane pensionari şi tot cam 4,9 milioane oameni care lucrează. Din cei 4,9 milioane oameni care lucrează, 1,5 milioane sunt bugetari. Păi cât să ducă în spate cei 3 milioane care au mai rămas să lucreze, doamna? 3 milioane trebuie să ducă 22 de milioane de suflete în spate. Este imposibil. De aceea, curăţarea aparatului administrativ este o prioritate.

Marilena Dumitrescu: Dar va fi eficientă, dacă nu cumva se taie acele 200.000 de posturi în plus şi atunci sau poate mai mult şi atunci de fapt rămân tot atâţia efectiv în lucru.

Traian Băsescu: Da, foarte bine. 200.000 de funcţionari înseamnă o sumă uriaşă din buget.

Marilena Dumitrescu: Nu, mă refeream la posturi. 200.000 de posturi neocupate, care se taie, şi ajungem la acel procent sau aproape de acel procent de 20%, despre care era vorba.

Traian Băsescu: Da, dar nu sunt libere cele 200.000, care sunt...

Marilena Dumitrescu: Nu sunt toate încă.

Traian Băsescu: Nu, sunt 50.000 libere, 161.000 au fost ocupate şi 50.000 au mai rămas libere.

Marilena Dumitrescu: Pentru că vorbeaţi de banii pe care trebuie să-i gestionăm cu înţelepciune, de la Uniunea Europeană, ...

Traian Băsescu: Doamnă, îmi permiteţi să fac numai o remarcă, pentru că eu m-am obişnuit - dacă dau răspunsuri incomplete, încep nişte speculaţii pe urmă... - deci ideea dacă Guvernul are două alternative: să dirijeze banii, să pună în mişcare economia, şi am vorbit despre câteva soluţii aici, sigur Guvernul are şi altele; eu spun ce cred, că sunt liber să mă exprim - deci are alternativa să pompeze banii către economie, să pună economia în mişcare, să creeze locuri de muncă, să genereze venituri şi în bugetul asigurărilor sociale şi în bugetul de stat, sau, dacă cele două partide vor stabili că e mai important ca acum să demonstreze că se ţin de cuvânt, pentru că şi atmosfera care s-a creat este că nu se ţin de cuvânt, pot să facă şi acest lucru, deşi eu nu le acuz 100%, pentru că nimeni nu a avut nici evaluarea reală a deficitului bugetar de 5,2%, oficial bugetul votat era cu deficit bugetar de 2,3%, deci de aici au plecat partidele. Nici profunzimea crizei economice nu era cunoscută la momentul la care ei susţineau aceste lucruri, pentru că a fost o lipsă totală de transparenţă a Ministerului de Finanţe. deci nu le-aş acuza dacă spun românilor "dragi români, asta e situaţia reală, propunem un moratoriu pe orice mărire de salarii, pensii pentru şase luni, punem economia în mişcare, vedem care sunt rezultatele în bugetul de stat şi pe urmă mărim, încercând să ne respectăm angajamentele, ţinând cont de faptul că nu toate angajamentele sunt angajamente imediate, cum este Legea pentru salarizarea profesorilor. Multe din ele sunt obiective până la sfârşitul mandatului, deci până în 2012. Deci, dacă o asemenea abordare ar exista la guvern, eu aş susţine-o, pentru că mi s-ar părea extrem de raţională.

Marilena Dumitrescu: Acordaţi termen guvernului până la anunţarea bugetului. Vă veţi adresa publicului cu comentarii pe marginea bugetului sau ce veţi face?

Traian Băsescu: Doamnă, sigur că voi comenta, pentru că este obligaţia preşedintelui să exprime un punct de vedere. La momente dificile, preşedintele nu se poate băga sub birou şi să spună lasă, că e rău acum, uite ce îi ceartă media, şi eu să tac, că nu-i treaba mea. Am responsabilitatea morală pentru acest guvern, pentru că, după ce am constatat că altă soluţie nu există, am girat formarea acestui guvern cu cele două partide, care de 16 ani se băteau în orice circumstanţă. Am responsabilitatea politică a creării acestui guvern.

Marilena Dumitrescu: Revenim şi asupra acestui lucru. Voiam să mai rămânem puţin la problema aceasta, a fondurilor europene, care este încă în discuţie şi opiniile sunt foarte diferite. Există specialişti care spun, domnule preşedinte, că fondurile europene nu ajung pentru nevoile noastre actuale.

Traian Băsescu: Doamnă, sunt absolut de acord cu dumneavoastră.

Marilena Dumitrescu: De unde acoperim restul, pentru că ştiţi că este acum problema aceasta cu FMI: avem nevoie sau nu avem nevoie de FMI? Am citit şi păreri ale unor specialişti, de altminteri, care spun că nu ne trebuie neapărat banii de la FMI, cât semnalul pe care-l dă un asemenea împrumut, care înseamnă o economie şi o gestionare bună, corectă a economiei.

Traian Băsescu: Vă mărturisesc că nu sunt partizanul unui împrumut de la FMI, pentru simplul motiv că apreciez că putem obţine bani europeni mai ieftin. Ce avem nevoie de la FMI? Un acord de supraveghere, pentru că Uniunea Europeană nu are propria ei structură de supraveghere a implementării proceselor pentru care primeşti banii.

Marilena Dumitrescu: Acesta ar fi semnalul de care este nevoie?

Traian Băsescu: Da, cred că da. Această combinaţie, bani europeni şi un acord de supraveghere cu FMI, care să nu impună condiţionalităţi, ci doar să vizeze respectarea angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană atunci când ia bani împrumut de acolo, cred că este optimă. Pe de o parte, investitorii ar avea convingerea că există o instituţie autorizată, care supraveghează utilizarea pe proiectele anunţate de România a banilor europeni. Pe de altă parte, suntem stat al Uniunii Europene şi nu putem spune: Foarte bine, Comisie Europeană, aţi pus la dispoziţia statelor din zona euro bani; noi, care nu suntem în zona euro, nu putem avea pretenţii, noi fugim la Banca Mondială sau la Fond. Deci Uniunea Europeană trebuie să-şi facă în mod egal datoria şi faţă de noi, ca stat membru al Uniunii Europene, să putem beneficia de împrumuturi. Dobânzile la Banca Centrală Europeană sunt mult mai mici decât în România, spre exemplu, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la Banca Mondială, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la FMI. Aşa că opţiunea mea, dacă... Dar, sigur, este BNR, este Ministerul de Finanţe, care vor gestiona un astfel de împrumut. Şi, cum spuneaţi, noi avem câteva zone de dificultate şi de aceea şi prudenţa mea în a spune, dacă s-ar accepta un moratoriu, să vedem ce se întâmplă dacă punem economia în mişcare, pentru că numai bugetul de stat are de rambursat vreo 6 miliarde, bani împrumutaţi pe termen scurt anul trecut, şi care trebuie rambursaţi; 6 miliarde de euro.

Marilena Dumitrescu: Începând chiar de anul acesta.

Traian Băsescu: Da, începând de luna viitoare, pentru că au fost împrumuturi pe termen scurt cu care să plătească anul trecut pensiile, salarii, tot ce trebuia plătit, în condiţiile unui deficit de 5,2%. Deci este clar că avem o problemă la buget şi mai avem deficitul de cont curent, care şi el este mare. Deficitul de cont curent este cel care rezultă din schimburile comerciale, ce importă şi ce exportă România. Avem un deficit care va ajunge la circa 11% din PIB, ceea ce înseamnă 13-14 miliarde. Cum investiţiile străine şi nici salariile românilor care muncesc în Italia, Spania, care au ţinut echilibrul acestui deficit de cont curent, nu pot fi estimate a mai avea nivelurile din anul 2008, este clar că trebuie să împrumutăm bani să ne acoperim deficitul de cont curent.

Marilena Dumitrescu: Se fac demersuri pentru împrumuturi la BEI, la BERD?

Traian Băsescu: Nu. Eu am fost primul care, la discuţia din 12 ianuarie pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene şi cu membri ai Comisiei, am anunţat Comisia că intenţionăm un împrumut european de 6-7 miliarde, cu o supraveghere a Fondului pentru utilizarea acestor bani.

Marilena Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să spun încă o dată, ascultaţi un interviu cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, prezent în studioul Radio România Actualităţi, şi puteţi urmări acest interviu în direct pe site-ul Societăţii Române de Radiodifuziune, srr.ro. Domnule preşedinte, mai rămânem puţin la această problemă a crizei şi a banilor. Totuşi, ce le transmiteţi românilor privind viaţa lor în acest an? Cum va arăta? Există un spectru al şomajului, un vârf anunţat pentru luna aprilie, există această perspectivă a îngheţării salariilor, există şi o prognoză pe inflaţie, luată în calcul chiar la buget...

Traian Băsescu: Da... Doamnă, aş vrea să nu intrăm într-o zonă de panică. Eu vorbesc de îngheţarea salariilor pentru 6 luni, ca să nu angajăm cheltuieli pe care nu le vom putea acoperi. Aceste măsuri, despre care vorbesc, sunt exact măsurile care vor diminua impactul crizei economice asupra României. Este o criză care nu ni se datorează, pentru noi nu este, aşa cum vă spuneam, o criză financiară, ci o criză economică datorată contractării pieţelor pe care România exporta şi vindea, inclusiv a pieţei româneşti. Aţi văzut că nu se mai cumpără atâtea Dacii, nu se mai... Lumea a început să economisească. Şi, apropo, pentru că duminică am fost în hipermarket, cum mă duc de obicei - nu-i mai spun numele, că a fost o greşeală - mi-am făcut cumpărăturile. Am observat, deşi nu este o diminuare a numărului de oameni care merg în hipermarketuri, coşurile nu mai erau cu vârf, erau deja... Oamenii au început să cumpere raţional şi este una din soluţiile care, dincolo de ce poate face statul, este ceea ce poate face fiecare cetăţean pentru el în perioadă de criză: să încerce să economisească, să cumpere numai ceea ce are nevoie, apropo de cum trecem criza. Şi, în mod clar, nu trebuie aşteptat totul de la stat. Fiecare trebuie să-şi gestioneze resursele pe care le are în aşa fel încât, alături de ce primeşte de la locul de muncă, ce primeşte de la ajutorul de şomaj sau de unde îi sunt veniturile, să încerce să facă economie, sigur cei care pot, pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu au ce să economisească.

Marilena Dumitrescu: Sunt o mulţime de direcţii de discuţii pe care le deschideţi, în ceea ce spuneţi. Vom încerca să abordăm cât mai multe dintre ele, până la sfârşitul emisiunii. Totuşi, ce vă face să credeţi că actuala coaliţie, în formula ei destul de ciudată şi foarte comentată, poate ţine în mână această situaţie de criză, trecând peste interesele de partid, trecând peste diferenţele de viziuni, pentru că există, până la urmă, diferenţe foarte mari între o soluţie pe care o oferă un partid de stânga şi o soluţie pe care o oferă un partid de dreapta, simplificând lucrurile foarte tare, între stânga şi dreapta, să spunem.

Traian Băsescu: Aşa este. Acum, România nu poate fi guvernată în perioadă de criză, pe doctrine, ci pe priorităţi.

Marilena Dumitrescu: Nu, dar sunt măsuri de...

Traian Băsescu: Aşa este. Doamnă, ce am observat din discuţia cu liderii partidelor, cu miniştrii. Să ştiţi că cei de la PD-L nu sunt duşmanii creşterii pensiilor, sau a creşterii salariilor profesorilor, spre exemplu, când discutăm de măsuri sociale. Cum nici cei de la PSD nu sunt duşmanii construcţiei de autostrăzi, în perioadă de criză, sau a finanţării IMM-urilor, sau a izolării blocurilor. Să spunem sunt măsuri aparent de dreapta care creează locuri de muncă. Nu cred că există, în momentul de faţă, o puternică ideologizare a guvernului. Dacă miniştrii nu vor fi presaţi de partide să aibă abordări ideologice, am convingerea, fiind deja la trei întâlniri cu toată echipa guvernamentală, una începută pe 1 ianuarie, la Sinaia, unde am vrut să-i văd, să mai discut, să discute între ei...

Marilena Dumitrescu: Când va fi următoarea?

Traian Băsescu: Au mai fost alte două... Va fi. Dar, văzându-i pe aceşti oameni, vă pot spune că sunt oameni cu experienţă.

Marilena Dumitrescu: Fără îndoială. Dar, anul 2009, este un an electoral.

Traian Băsescu: Ei, aici este problema. Eu le-am vorbit frecvent şi de asta n-am vrut nici în timpul negocierilor dintre cele două partide, înainte de formarea guvernului, să fie introdusă în ecuaţie problema alegerilor prezidenţiale. De asta n-am vrut să am nici facilităţi de la această coaliţie, nici obligaţii faţă de ea, exact pentru că realizam că este un an dificil şi atunci orice discuţie despre alegerile prezidenţiale a fost respinsă de mine, ori de câte ori ea a fost abordată de oricare dintre cele două partide. Pentru că, îmi dau seama că anul 2009 nu poate repeta inconştienţa anului 2008, în aruncarea cu bani de la buget, pentru că avem europarlamentare în iunie şi prezidenţiale în decembrie, sau noiembrie, când vor fi organizate. Dacă noi vom trata anul 2009, ca an electoral, extrem de important, de altfel, pentru configuraţia spectrului politic, cel puţin alegerile prezidenţiale sunt foarte importante şi cele europarlamentare vor fi un test la câteva luni după alegeri, deci sunt extrem de importante, dar trebuie să avem forţa să uităm că este an electoral, atunci când vrem să gestionăm în favoarea românilor o situaţie de criză economică.

Marilena Dumitrescu: Pornind de la buna credinţă a partidelor şi de la slujirea interesului naţional de care vorbeaţi, dar, totuşi fiecare partid îşi va numi un candidat şi aceşti candidaţi...

Traian Băsescu: Staţi, doamnă, la prezidenţiale.

Marilena Dumitrescu: La prezidenţiale.

Traian Băsescu: Doamnă...

Marilena Dumitrescu: Europarlamentarele vor fi un indiciu pentru ce se va întâmpla la prezidenţiale.

Traian Băsescu: Aşa este. Eu cred că trebuie să privim, în primul rând, la soluţiile anticriză şi vă asigur că vor câştiga acei politicieni care vor fi responsabili faţă de criză. Pentru că românii au văzut ce s-a întâmplat cu măririle de anul trecut. Aveam un euro egal 3,60 lei, acum avem 4,26, da? Este unul din efectele aruncării de bani pe piaţă în a doua parte a anului trecut, în numele alegerilor din luna noiembrie. Şi care a fost rezultatul? Cel care arunca cu bani, tot în opoziţie a rămas. Oricât a vrut să-şi salveze guvernarea cu bani publici, nu s-a putut, pentru că, românii sunt mai inteligenţi decât politicienii. Asta-i realitatea.

Marilena Dumitrescu: Acum, o guvernare comună între cele două partide, ar putea duce până la urmă la confuzia celor două partide, în ochii electoratului? Vor fi nişte rezultate pe care să le presupunem, iarăşi, de bună credinţă, ar fi rezultate pozitive, nu şi le va putea însuşi nici unul dintre cele două partide şi, atunci, spre să ajungem în privinţa electoratului, pentru că, ştiţi că, s-a spus de la bun început, s-ar putea să se refacă FSN-ul.

Traian Băsescu: Doamnă, FSN înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman, da?

Marilena Dumitrescu: Însemna o perioadă...

Traian Băsescu: Înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman. Acum Petre Roman este la Partidul Naţional Liberal, Ion Iliescu nu mai este preşedintele PSD, este preşedinte de onoare, Adrian Năstase nu mai este ministru de externe, cum era pe vremea FSN-ului, deci sunt alte garnituri şi aici aş vrea să vă fac o precizare: eu nu am fost membru FSN, eu am intrat în PD, după ce s-au desprins, în '92, deci eu n-am fost în FSN, Mircea Geoană n-a fost în FSN, Boc n-a fost în FSN. Boc a intrat în politică, în 2000.

Marilena Dumitrescu: De acord, dar excludeţi posibilitatea.....

Marilena Dumitrescu: De acord, dar excludeţi posibilitatea unei fuziuni între cele două partide?

Traian Băsescu: Categoric, da.

Marilena Dumitrescu: Categoric.

Traian Băsescu: Categoric, da. Fiecare ţine la identitatea lui şi am convingerea că într-o perioadă de criză economică, electoratele celor două partide vor înţelege imperativul de a guverna pe priorităţi şi nu pe specific politic. Pentru că nici unul din cele două partide, pe realităţile României în acest moment, nu-şi poate asuma aplicarea doctrinei în guvernare. Vor trebui să găsească priorităţile, care sunt priorităţile pentru ca românii să fie minim afectaţi de criză. Ceea ce nu înseamnă că nu vom avea şomeri, dar putem crea alte locuri de muncă, ceea ce nu înseamnă că România va înceta dezvoltarea, creşterea economică. Vom avea o creştere mai mică, dar o vom avea. Deci, avem posibilitatea să facem, ca pe medie, românii sa fie minim afectaţi de criză, cu condiţia să fim maxim responsabili pentru cum utilizăm banul public. De ce spun banul public? În momentul de faţă, băncile din România nu mai pot deschide noi linii de finanţare. De ce? Pentru că acţionarii lor majoritari din străinătate sunt în dificultate, nu mai pot împinge miliardele pe care le-au împins până acum în băncile româneşti cu capital majoritar străin. Şi atunci, băncile îşi prezervă echilibru şi singurul furnizor de sursă financiară în mod real este bugetul de stat. Introduce banii în economie exact acolo unde trebuie, eficienţa va fi maximă. Risipeşte banii şi îi aruncă în consum, toţi românii vor suferi.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, cum colaboraţi cu actuala coaliţie, pentru că foarte multă lume se întreabă dacă intervenţia dumneavoastră este mai degrabă accentuată, mai mult accentuată, având această coaliţie la guvernare, decât ceea ce a fost până acum. Cât de jucător este preşedintele în relaţia cu actuala coaliţie?

Traian Băsescu: Doamnă, am un avantaj în momentul de faţă, avantaj pe care l-am avut şi în primele şase luni ale guvernării trecute. Sunt informat despre tot ce se întâmplă, aşa cum trebuie să fie un şef de stat. Adică ştiu acum care este situaţia finanţelor, ştiu cât de departe sunt la Ministerul Transporturilor de a putea să facă primele trageri din banii europeni care stau de doi ani la dispoziţie şi nu-i trag. Diferenţa faţă de ultima parte a perioadei vechiului guvern este că acum am tratamentul unui partener. Dar niciodată nu o să pot impune guvernului, pentru că acolo sunt două partide, şi cel puţin unul nu are deloc de gând să devină partid-satelit al lui Traian Băsescu şi le respect foarte mult această opţiune. Eu n-am făcut...

Marilena Dumitrescu: Vă întreb, pentru că aţi vorbit de unele imperfecţiuni ale coaliţiei...

Traian Băsescu: Da.

Marilena Dumitrescu: ...şi aţi spus pe de altă parte că aţi acceptat această coaliţie şi că nu veţi mai candida dacă această coaliţie nu se justifică.

Traian Băsescu: Aşa este. Vă explicam, în primul rând vreau să ştiţi că eu nu am patronat această coaliţie, pentru a face din două partide unul. Chiar România are nevoie de două partide de acest tip, puternice, mari, care să se constituie în vremuri normale în alternativă, unul la celălalt. În al doilea rând, este evident faptul că am făcut exerciţiul cu o alianţă cu liberalii, nu a funcţionat. După alegeri, liberalii au avut exigenţe mult prea mari, şi ştiţi foarte bine, vroiau să dea prim ministru în continuare, după ce luaseră 18%, ceea ce până la urmă a închis discuţia între cele două partide. Nu văd cum PD-L putea să accepte pe Tăriceanu, care îi scosese de la guvernare pe un aranjament murdar, să accepte ca Tăriceanu să fie în continuare prim ministru, ca să le facă, ce? Peste 3 luni să-i scoată din nou de la guvernare, că aşa i-au spus prietenii din industria petrolului sau ştiu eu ce prieteni? Nu. Era clar că pe aceste condiţii PD-L-ul nu a putut accepta un nou guvern cu PNL. Şi atunci am recurs la alternativa pe care o vedeţi, care am considerat la sfârşit că poate avea şi avantaje: este o mare forţă politică în parlament, care, dincolo de a trece criza, poate face şi lucru esenţial, modernizarea României. Dacă am greşit sau nu, voi vedea, dar oricum stabilitate politică va exista.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, pentru că mai avem doar câteva minute din această discuţie, v-aş ruga să revenim la două probleme care au ţinut atenţia publicului în ultima săptămână. Prima este legată de situaţia din sistemul medical, scandalul legat de moartea la Spitalul Judeţean din Slatina a unui bărbat care a fost plimbat câteva ore între secţiile unităţii medicale, până când a fost prea târziu, şi încă un scandal medical, la Galaţi, unde un bebeluş cu fractură la un picior nu a fost diagnosticat corect, a trecut printr-o perioadă de suferinţă regretabilă şi dureroasă nu numai pentru el, pentru părinţi deopotrivă şi pentru noi toţi, când vedem ceea ce se întâmplă. Ce este cu sistemul medical românesc? Ce este de făcut?

Traian Băsescu: Doamnă, o să vin puţin să rotunjesc răspunsul: eu am sesizat deficienţele din educaţie, din sănătate, deficienţele de Constituţie. Am făcut nişte comisii prezidenţiale. Cea pe educaţie a fost mult mai mediatizată, cu atât mai mult cu cât s-a realizat Pactul pe educaţie, s-a realizat strategia acceptată de sindicate ş.a.m.d. Există un raport al unei comisii prezidenţiale şi pentru sănătate, un raport care pune un diagnostic exact şi vă pot spune că, dacă aţi avea curiozitatea să accesaţi site-ul Preşedinţiei, să citiţi raportul, aţi vedea că aşa ceva este perfect predictibil la nivelul sistemului nostru de sănătate. Şi astea au fost ştiute de media, dar câte diagnostice eronate sunt în spitale, câte soluţii eronate şi câtă nepăsare... Citiţi acel raport şi veţi vedea. Cel puţin eu ştiu. L-am pus la dispoziţia Guvernului. Vreau să cred că aşa cum se va face o lege a educaţiei care să modernizeze sistemul, şi Ministerul Sănătăţii va ţine cont de acest raport, pentru că nu e scris de mine, nici de consilierii mei. Ca şi la educaţie, şi la sănătate, şi la Constituţie, am adus oameni din alte generaţii decât cele care au făcut legislaţiile pe care le avem în vigoare şi au dat soluţii îndrăzneţe, zic eu, soluţii moderne, de oameni care sunt la zi cu cunoştinţele despre sistemul medical. Repet, ce s-a întâmplat la Slatina, ce s-a întâmplat la Galaţi este mult mai răspândit decât ceea ce am văzut la televizor. Problema este modernizarea sistemului de educaţie. Din păcate, o dată m-am păcălit...

Marilena Dumitrescu: ... De sănătate.

Traian Băsescu: ... De sănătate. O dată m-am păcălit, cu domnul Nicolăescu, care mi-a garantat că face reforma sănătăţii şi l-am susţinut fără rezerve la lansarea strategiei şi a pachetului de legislaţie pentru modernizarea sistemului de sănătate, pe urmă am văzut că toată preocuparea lui a fost legată de medicamente. Nu a făcut nimic în spitale. Nu a modernizat spitale, nu avem proceduri în spitale. Despre acest lucru... Am trăit pe pielea mea diferenţa între spitalele româneşti şi un spital de la Viena, unde există proceduri. De dimineaţă stăteam în spitalul Elias şi, aşa cum omul ăsta a stat patru ore, preşedintele României a stat opt ore în spitalul Elias, că nu se hotărau cine să-l opereze, unde şi constatau că nu au o sală corespunzătoare, o sală de operaţii corespunzătoare...

Marilena Dumitrescu: ... Pentru un preşedinte.

Traian Băsescu: ... preşedintele României. Iar când a hotărât SPP să mă urce în avion, eram amorţit de la mijloc în jos, pentru că discul acela care ieşise din coloană apăsa pe fasciculul de nervi. Şi a venit un medic care a fost coleg cu soţia mea - uite, vă spun un lucru... a intrat în salon, eu nu-mi mai simţeam nimic de la mijloc în jos, a intrat... a fost coleg cu soţia mea la Suceava, şi i-a spus: Doamnă, dacă puteţi, plecaţi acum, nu mai staţi până mâine, pentru că în orice clipă poate să-i secţioneze pachetul de nervi discul acela care a ieşit din coloană. Deci preşedintele României a stat opt ore. Poate şi asta m-a stimulat pe urmă să mă întorc şi să creez o comisie prezidenţială pentru analiza sistemului medical din România. Şi vă asigur că ce am văzut la acel spital, unde la aterizare m-au băgat direct în sala de operaţie, am văzut proceduri timp de şapte zile, cât am stat, am văzut proceduri. La noi, totu-i după ureche.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, timpul care ne-a fost alocat în programul Radio România Actualităţi s-a încheiat. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la microfonul nostru, pentru explicaţiile pe care le-aţi dat. Vă mai aşteptăm.

Traian Băsescu: Vă asigur că voi reveni cu plăcere. Vă mulţumesc pentru timpul alocat dumneavoastră şi ascultătorilor.

Marilena Dumitrescu: La revedere.

(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi - Ediţie Specială, ora 13: 07)

RRA - ediţie specială - 27.01.2009 - invitat: Traian Băsescu

Email Imprimare PDF

basescuMarilena Dumitrescu: Bună ziua, domnule preşedinte. Bine aţi venit la Radio România Actualităţi şi în faţa publicului român.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit. Bună ziua. La mulţi ani.

Marilena Dumitrescu: Vă invit, domnule preşedinte, să începem discuţia, cu privirea spre viitor, aşa cum ne-aţi invitat să fim, pe noi toţi, recent, la ultimele dumneavoastră discursuri, cu ocazia aniversării Unirii Principatelor Române, cu prilejul prezentării Raportului privind consolidarea statului de drept. Vorbeaţi, cu aceste ocazii, despre o viziune, pe care trebuie să o ofere conducătorii României, despre ceea ce va fi România. Domnule preşedinte, ce trebuie să fie România, în anii viitori, şi în câţi ani şi a cui voinţă o exprimaţi în această viziune?

Traian Băsescu: În viitor, România trebuie să fie, în primul rând, un stat modern. Noi nu suntem un stat modern. Suntem un stat care a ieşit din perioada de tranziţie şi a intrat în Uniunea Europeană, cu coafare, şi o spun foarte serios, cu o coafare a instituţiilor pe care le-am moştenit din perioada de dinainte de Revoluţie şi o să vă dau exemple, sigur, şi pozitive, care intră la categoria coafare, dar şi exemple negative, care arată că am îngheţat într-un proiect. Sigur, această transformare, care a avut loc din '89 şi până acum, ne-a permis să fim la standardele minimale, pentru a intra în UE, dar România nu este un stat modern. Dacă, între timp, ne-am ales primarii, avem alegeri libere, ceea ce ne aşează în rândul statelor democratice, şi ultimele rapoarte ne aşează chiar în rândul statelor cu o democraţie consolidată din punct de vedere al modului de alegere a Parlamentului, a administraţiei locale, din punct de vedere al funcţionării instituţiilor, suntem extrem de nemodernizaţi. În primul rând, avem o Constituţie cu foarte multe confuzii. Trebuie să lucrăm la Constituţie, pentru a elimina confuziile, pentru a permite un control real între puterile statului, un control şi un echilibru justiţie-Legislativ-Executiv şi, în mod deosebit, pentru a moderniza statul. Avem constrângeri constituţionale care, de asemenea, permit ca miniştrii care sunt şi parlamentari, să fie deasupra legii. Iată doar câteva elemente care vizează Constituţia. Venind la instituţii, uitaţi-vă la împărţirea administrativă, organizarea administrativă. Suntem în aceeaşi organizare, din 1968, care nu mai corespunde nevoilor de dezvoltare regională. Uitaţi-vă la fiecare judeţ, deci la birocraţie, că avem, ca şi înainte, aceeaşi Direcţie Agricolă, la fiecare judeţ, aceeaşi Direcţie pentru Educaţie, aceeaşi Direcţie pentru Sănătate, aceeaşi Direcţie de Mediu, toate structurile astea, care, de fapt, nu înseamnă decât birocraţie. O reîmpărţire administrativă a ţării este, de asemenea, imperios necesară, pentru diminuarea birocraţiei teritoriale, dacă vreţi. Nu mai vorbim de nivelul de descentralizare, de nivelul de autonomie al comunităţilor. Atâta timp cât şi directorul de şcoală şi directorul de spital este numit de la centru, de minister, cum pot să vorbesc de apropierea şcolii, a spitalului, de comunitatea locală? Şi aici, vreau să fiu foarte clar. Nu vizăm neapărat ca primarul din comuna nu ştiu care şi Consiliul Local să numească directorul şcolii, pentru că avem zone în mediul rural, unde primarul are, poate, şapte clase, poate, liceul, consilierii sunt sunt proveniţi din tractorişti, din învăţători, din... E greu să le dai misiunea să numească directorul şcolii, dar un Consiliu de Administraţie al şcolii, în care să fie o treime profesori, o treime părinţi, o treime reprezentanţi ai administraţiei locale, care să desemneze directorul şi să stabilească, în favoarea copiilor din comunitatea respectivă, ce să înveţe în orele opţionale, pentru că sunt 12 ore opţionale, în care copiii ar trebui să înveţe lucruri legate de nevoile locale. Aceste lucruri au rămas ca înainte de 1989. Suntem prea rigizi şi prea departe de comunitatea locală. Sunt câteva elemente.

Marilena Dumitrescu: Câteva elemente, domnule preşedinte, dar o mulţime de domenii în care trebuie să se umble...

Traian Băsescu: Sigur că da.

Marilena Dumitrescu: ...şi nişte transformări profunde, pe care le-aţi enumerat.

Traian Băsescu: V-aş întreba, în mod elementar, care mai este rostul direcţiilor agricole, acum, în judeţe, când pământul este tot în sectorul privat? Nu li s-a schimbat rolul. În loc să acorde consultanţă, să fie..., au rămas aceleaşi direcţii agricole, de dinainte de 1989. Avem 6.000 de dascăli pensionari. Deci, avem aproape câte 100 de profesori în inspectoratele şcolare, în 41 de unităţi administrative, în loc să avem 9-12 unităţi, iar profesorii aceştia să meargă să predea acolo unde avem suplinitori şi...

Marilena Dumitrescu: Dar avem şi nişte direcţii bune, pe care trebuie să le păstrăm, pe care trebuie să le ducem mai departe? În ce direcţii gândiţi că trebuie să ne dezvoltăm?

Traian Băsescu: Doamnă, direcţia fundamentală este aceea a creşterii nivelului de autonomie a comunităţilor locale - şi aici, pentru mine, conceptul de autonomie este egal, atât pentru cei din Harghita şi Covasna, cât şi pentru cei din Caracal - comunitatea trebuie să fie mult mai implicată în decizie. Sunt prea multe decizii, prea multe direcţii ale ministerelor, în fiecare judeţ care încearcă să se gestioneze. Fără să fie legate sufleteşte de realitatea comunităţii, ele sunt legate de minister. Or, creşterea nivelului de autonomie este de fapt rezultatul unei transformări a modului de a administra România. Nu mai discutăm că, dacă intrăm în zona de modernizare a statului, asta este partea administrativă, dar educaţia este o prioritate zero. România se autocondamnă la proastă performanţă economică, la nedezvoltare susţinută, dacă nu îşi modernizează sistemul de educaţie. Sigur, mă uit acum, pe bună dreptate, pentru că este în lege, şi sindicatele, şi doamna ministru al educaţiei vorbesc de 6% pentru Educaţie, şi eu sunt politicianul care a susţinut acest 6%, pentru Educaţie, din PIB, dar nu am auzit de reforma curriculară. Copiii încă învaţă lucruri de care nu au nevoie şi nu învaţă ce le trebuie. Aş vrea să aud, în acelaşi timp când se cere să se aloce resursă financiară pentru Educaţie, şi că până în luna iunie va fi gata noua curriculă, să nu mai stea copiii câte şapte ore, la şcoală, ca să înveţe ceea ce ştiu să predea profesorii, şi nu ceea ce au nevoie. Sănătatea, altă zonă de reformă...

Marilena Dumitrescu: Le luăm pe fiecare, pe rând. Spuneaţi şi dumneavoastră, în repetate rânduri, că aceste procese trebuie să fie impulsionate. Totuşi, suntem în faţa unui buget de austeritate şi a unui an de criză. Cum împăcăm cele două lucruri, nevoile atât de multe şi în atâtea domenii, şi bugetul, care trebuie să fie restrâns.

Traian Băsescu: Doamnă, lucrăm pe priorităţi. Nimeni, nicăieri în lumea asta, nu le-a rezolvat pe toate odată. Una din capcanele pe care le pregăteşte, din păcate, sau le susţine - pentru că este susţinerea unei capcane - probabil involuntar, o face presa, o fac politicienii. Am auzit, când am lansat ideea de modernizare a statului, să începem procesele acum, toţi au spus „nu este momentul oportun, este criză". Este una din marile capcane pe care noi le întindem singuri. Criza vine şi va trece. În 2 ani, în 3 ani, dar modernizarea statului este exact un mod de a lupta împotriva crizei. Procesele de modernizare a statului nu mai pot întârzia, în primul rând, pentru că suntem datori pentru viitorul ţării şi fiecare an de întârziere este un an de neperformanţă a naţiunii române în plus, pentru că o reformă nu aduce rezultatele imediate, fie că vorbim de reforma statului, de reforma educaţiei, de reforma sănătăţii, de modernizarea infrastructurii, şi aşa mai departe. Vom culege rezultatele peste 10 ani. Aşa cum acum, la nivelul de educaţie, spre exemplu, vă dau un exemplu, ca să fim foarte bine înţeleşi, acum culegem roadele reformelor din anii '90, care au dus la prăbuşirea calităţii educaţiei, pe de o parte, aşa-zisele "reforme", care, acum, probează că scot tineri tot mai slab pregătiţi şi neadaptaţi economiei de astăzi a României, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acelaşi sistem de reforme, care a făcut ca dascălii să nu mai fie atraşi să vină în sistemul de educaţie, una din motivaţii fiind chiar salarizarea. Ce profesor vine să predea ...

Marilena Dumitrescu: Aţi atins un punct dureros aici, pentru că sunt discuţii...

Traian Băsescu: Ce profesor vine să predea limba engleză şi IT, să-i înveţe pe copii calculatoare sau ce profesor vine să le predea ştiinţe moderne cu 700 de lei? Şi mai ales în mediul rural. Cine se duce cu 700 de lei, salariu net în mână, să predea materiile astea, când un om care ştie IT sau limba engleză sau limba germană, îl angajează imediat băncile, multinaţionalele, are cine-l angaja.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem...

Traian Băsescu: Iar copiii continuă să înveţe păpădia.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem informaţii despre alocarea bugetului strict pe domenii. Astăzi încă se mai discută, urmează să intre în şedinţa de guvern abia joi. Vor exista cele şase procente pentru educaţie?

Traian Băsescu: Doamnă, îmi este greu să vă spun ce decizie va lua Guvernul. Eu vă pot spune însă că o altă capcană a bugetului ar putea fi dorinţa Guvernului, de a acoperi angajamentele electorale. În primul rând, aceste angajamente sunt pentru patru ani şi ideea că trebuie acoperite acum, când suntem conştienţi de o stare de criză economică, nu poate duce decât la colaps. Sigur, dacă mă întrebaţi, pentru mine, dorinţa de a rezolva problema salarizării profesorilor, pentru că am şi iniţiat Pactul pentru Educaţie, Strategia pentru educaţie, semnată de sindicate, ar fi mare. De asemenea, privind la criză, dorinţa ca pensionarii cu pensii mici să primească imediat o susţinere pentru a-i ajuta să treacă perioada de criză economică, ar fi, iarăşi, o dorinţă. Cum mi-aş dori ca şi bugetarii să fie bine plătiţi, dar o acţiune iresponsabilă, de a duce în salarii resursele financiare ale bugetului, ar fi o mare eroare, pentru că, în momentul de faţă, două lucruri sunt cheie pentru ca România să poată funcţiona. Primul - plata imediată a datoriilor către agenţii economici. Sunt, în total, de la administraţia centrală, 1,2 miliarde de euro, bani datoraţi firmelor care au făcut prestaţii, au facturat şi n-au primit banii, şi încă un miliard de la administraţiile locale. Ceea ce, în discuţiile cu Guvernul, am stabilit prioritatea zero este plata acestor bani pentru ca economia să înceapă să se mişte, să nu mai ţinem agenţii economici blocaţi. A doua mare prioritate este să creăm locuri de muncă. Or, a crea locuri de muncă, înseamnă să lansezi lucrările de infrastructură, cu bani din bugetul de stat, până când vom fi capabili să-i aducem pe cei de la Uniunea Europeană. Asta înseamnă continuarea lucrărilor de autostrăzi începute, asta înseamnă să susţii întreprinderile mici şi mijlocii, să începi programele de reabilitare termică a blocurilor, toate angajând forţă de muncă şi creând, făcând să mişte economia.

Marilena Dumitrescu: Şi aceşti bani, de care vorbiţi acum, există? Îi avem?

Traian Băsescu: Doamnă, este opţiunea Guvernului şi a celor două partide, dar nu numai opţiunea, şi responsabilitatea lor, dacă îi duc în salarii şi pensii acum, sau dacă îi duc să mişte economia. Deci, aici, jumătăţile de măsură nu vor funcţiona.

Marilena Dumitrescu: Revenind la învăţământ, dacă nu vor aloca cele şase procente din PIB, pentru învăţământ, se spune, nu vor putea fi asigurate acele măriri de salarii, la profesori, pentru care există o Lege, veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Doamnă, eu voi reacţiona dacă, într-un moment de criză economică ce se instalează tot mai puternic în România, deci atenţie, nu avem criză financiară. Băncile româneşti nu sunt în situaţia de a fi susţinute cu bani de Guvern, cum se întâmplă în mai toate statele europene. Deci, noi avem o criză economică, generată de contracţia pieţelor de desfacere. Vindem în Germania, vindeam de şase miliarde - acum nu am cifrele exacte - dar în mod cert, vindem cam în jur de un miliard, datorită crizei din Germania. Deci, societăţile care produceau pentru piaţa germană nu mai au unde vinde. Vindeam în Marea Britanie de 4,5 miliarde, acum vindem de o jumătate de miliard. Societăţile care furnizau mărfuri pe piaţa Marii Britanii nu mai au unde vinde. Ori, în momentul de faţă, este perspectiva şomajului, cred că obiectivul zero, dincolo de a pune în mişcare economia, plătim datoriile către agenţii economici, datoriile ministerelor, este să lansăm lucrări care necesită locuri de muncă. Dacă avem bani pentru aceste două prime măsuri, putem vorbi şi de mărirea salariilor, oriunde. Eu nu voi reacţiona, dacă într-o înţelegere... Spre exemplu, vă dau un exemplu teoretic, în condiţiile în care sunt un susţinător fără rezerve a măririi salariilor profesorilor sau a instalării unei pensii minime, care să-i ajute pe pensionarii cu un milion pensie, să treacă mai uşor perioada de criză. Dar, nu voi reacţiona negativ, dacă Guvernul ar ajunge la o înţelegere cu sindicatele, ca, pentru şase luni, să vedem ce se întâmplă, cum evoluează economia, să îngheţe toate salariile şi pensiile. Şase luni. Vedem ce se întâmplă, şi ne dăm seama dacă putem aloca mai mult, pentru că, dacă nu mişcăm economia foarte curând, de unde să strângi bani de pensii, dacă nu sunt salariaţi care să contribuie la fondul de pensii? De unde să strângi bani la buget, să dai salariile la profesori, dacă economia e îngheţată, şi nimeni nu plăteşte taxe şi impozite la stat, pentru că nu lucrează companiile? Deci, avem această mare problemă.

Marilena Dumitrescu: Puneaţi, totuşi, în ecuaţie, mărirea salariilor, din nou, la învăţământ pentru că este problema fierbinte, cu o calitate a învăţământului, aşa cum apare în acel pact. Ce trebuie să vină mai întâi sau cum se va face exact, această evaluare? Vom da, întâi, salarii şi apoi vom cere performanţă sau veţi evalua, întâi, profesorii şi apoi veţi vedea, urmează salariile care compensează. Cum se fac aceste lucruri ? Nu dumneavoastră, autorităţile române?

Traian Băsescu: Cred că ar fi corect, practic, înţelegerea. Eu, când am promulgat legea, înţelegerea a fost bani, contra reformă. Din păcate, accentuarea crizei economice pune sub semnul întrebării posibilitatea achitării imediate a acestor salarii, deşi, vă repet, eu sunt cel mai mare partizan al creşterii salariilor profesorilor. Poate că, dacă Guvernul va lua o decizie de îngheţare a tot, în paralel cu diminuarea funcţionărimii, care a devenit sufocantă şi, dacă venim pe acest capitol, vă pot da elemente care clarifică afirmaţia că a devenit sufocantă şi ineficientă. Deci, curăţarea aparatului central şi a aparatelor locale, de excedentul de personal, închiderea robinetului cheltuielilor iresponsabile, de genul celor făcute în ultimele 45 de zile sau ale anului trecut. S-au achiziţionat, în valoare de o jumătate de miliard, plasme, calculatoare, maşini şi aşa mai departe. Deci, dacă se închid aceste robinete, imediat, aşa cum intenţionează Guvernul Boc - reuşitele sunt mai mici, se pare, şi avem exemplul Ordonanţei de Urgenţă, care a fost respinsă de Curtea Constituţională - dar dacă se închid robinetele acestei risipe, vor fi bani pentru toate. Important este, însă, că de la decizia de închidere a robinetelor până la închidere efectivă durează cel puţin două - trei luni, pentru că personalul, reducerea cu 20% pe medie, pe care şi-a asumat-o Guvernul nu se poate face în 24 de ore. Este o procedură întreagă să disponibilizezi oameni.

Marilena Dumitrescu: Această reducere înseamnă disponibilizări. Ce se va întâmpla cu aceşti oameni?

Traian Băsescu: Doamnă, se creează locuri de muncă şi este mai puţin treaba Guvernului ce se întâmplă cu funcţionari care oricum au luat bani nejustificaţi. Vă dau un exemplu: avem 20.000 de salariaţi ...

Marilena Dumitrescu: Au luat salariul care li s-a oferit în urma unei negocieri cu...

Traian Băsescu: Nu, funcţionarii din ministere lucrează pe... nu prea negociază.

Marilena Dumitrescu: Pe o grilă de salarizare.

Traian Băsescu: Au o grilă de salarizare şi multe sporuri de toate.

Marilena Dumitrescu: Acordate prin lege, până la urmă.

Traian Băsescu: Da, prin legi, prin legi clientelare, nu prin altceva. Vă dau un exemplu, care e strigător la cer: deci funcţionarii care lucrează pentru atragerea fondurilor europene au salariul plus sporurile şi, în plus, mai au un spor de 75% la salariu, pentru că lucrează cu fonduri europene. România a absorbit din 3,4 miliarde alocaţi în 2007-2008 200 de milioane, iar aceşti funcţionari sunt superplătiţi. Care e justificarea acestor plăţi şi nu mai vorbim de încărcarea cu personal în foarte multe ministere. Vă dau un exemplu, care, iarăşi, e strigător la cer: la Ministerul Transporturilor este o direcţie care are 130 de oameni şi care răspunde de atragerea fondurilor europene pentru construcţia de autostrăzi şi pentru modernizarea de căi ferate. Nu a atras un euro, dar sunt 130 de oameni plătiţi foarte bine. Ce stat suportă un asemenea aparat birocratic? Şi vă mai dau un element de...

Marilena Dumitrescu: Şi care este cauza acestui fenomen?

Traian Băsescu: Dispreţul pentru banul public. Nu vreau să vin înapoi, nimic nu se justifică credibil, dând vina pe predecesori. Eu am fost preşedinte, am avut conflictele mele cu Guvernul şi am semnalat multe lucruri, dar...

Marilena Dumitrescu: Nu, mă gândeam la procesele în sine, acelea care erau legate de diverse impedimente.

Traian Băsescu: Dar ideea a fost să angajăm cât mai mulţi, că sunt votanţii noştri dacă le dăm un loc de muncă bine plătit, fără să facă nimic. Asta a fost teoria şi vă dau un exemplu. Guvernul Năstase a lăsat aparatul birocratic al României cu 1.231.000 de funcţionari. În momentul de faţă, aparatul birocratic al României a crescut cu 214.000 de posturi, din care circa 50.000 sunt libere şi salariile pentru posturile normate şi neocupate sunt, conform legii date în ultimii ani, au putut fi redistribuite chiar celor care erau salariaţi. Deci avem o creştere de 214.000 de locuri în administraţie. În total, 1,5 milioane funcţionari plătiţi de la bugetul de stat. Doamnă, să facem o socoteală mică: avem 4,9 milioane pensionari şi tot cam 4,9 milioane oameni care lucrează. Din cei 4,9 milioane oameni care lucrează, 1,5 milioane sunt bugetari. Păi cât să ducă în spate cei 3 milioane care au mai rămas să lucreze, doamna? 3 milioane trebuie să ducă 22 de milioane de suflete în spate. Este imposibil. De aceea, curăţarea aparatului administrativ este o prioritate.

Marilena Dumitrescu: Dar va fi eficientă, dacă nu cumva se taie acele 200.000 de posturi în plus şi atunci sau poate mai mult şi atunci de fapt rămân tot atâţia efectiv în lucru.

Traian Băsescu: Da, foarte bine. 200.000 de funcţionari înseamnă o sumă uriaşă din buget.

Marilena Dumitrescu: Nu, mă refeream la posturi. 200.000 de posturi neocupate, care se taie, şi ajungem la acel procent sau aproape de acel procent de 20%, despre care era vorba.

Traian Băsescu: Da, dar nu sunt libere cele 200.000, care sunt...

Marilena Dumitrescu: Nu sunt toate încă.

Traian Băsescu: Nu, sunt 50.000 libere, 161.000 au fost ocupate şi 50.000 au mai rămas libere.

Marilena Dumitrescu: Pentru că vorbeaţi de banii pe care trebuie să-i gestionăm cu înţelepciune, de la Uniunea Europeană, ...

Traian Băsescu: Doamnă, îmi permiteţi să fac numai o remarcă, pentru că eu m-am obişnuit - dacă dau răspunsuri incomplete, încep nişte speculaţii pe urmă... - deci ideea dacă Guvernul are două alternative: să dirijeze banii, să pună în mişcare economia, şi am vorbit despre câteva soluţii aici, sigur Guvernul are şi altele; eu spun ce cred, că sunt liber să mă exprim - deci are alternativa să pompeze banii către economie, să pună economia în mişcare, să creeze locuri de muncă, să genereze venituri şi în bugetul asigurărilor sociale şi în bugetul de stat, sau, dacă cele două partide vor stabili că e mai important ca acum să demonstreze că se ţin de cuvânt, pentru că şi atmosfera care s-a creat este că nu se ţin de cuvânt, pot să facă şi acest lucru, deşi eu nu le acuz 100%, pentru că nimeni nu a avut nici evaluarea reală a deficitului bugetar de 5,2%, oficial bugetul votat era cu deficit bugetar de 2,3%, deci de aici au plecat partidele. Nici profunzimea crizei economice nu era cunoscută la momentul la care ei susţineau aceste lucruri, pentru că a fost o lipsă totală de transparenţă a Ministerului de Finanţe. deci nu le-aş acuza dacă spun românilor "dragi români, asta e situaţia reală, propunem un moratoriu pe orice mărire de salarii, pensii pentru şase luni, punem economia în mişcare, vedem care sunt rezultatele în bugetul de stat şi pe urmă mărim, încercând să ne respectăm angajamentele, ţinând cont de faptul că nu toate angajamentele sunt angajamente imediate, cum este Legea pentru salarizarea profesorilor. Multe din ele sunt obiective până la sfârşitul mandatului, deci până în 2012. Deci, dacă o asemenea abordare ar exista la guvern, eu aş susţine-o, pentru că mi s-ar părea extrem de raţională.

Marilena Dumitrescu: Acordaţi termen guvernului până la anunţarea bugetului. Vă veţi adresa publicului cu comentarii pe marginea bugetului sau ce veţi face?

Traian Băsescu: Doamnă, sigur că voi comenta, pentru că este obligaţia preşedintelui să exprime un punct de vedere. La momente dificile, preşedintele nu se poate băga sub birou şi să spună lasă, că e rău acum, uite ce îi ceartă media, şi eu să tac, că nu-i treaba mea. Am responsabilitatea morală pentru acest guvern, pentru că, după ce am constatat că altă soluţie nu există, am girat formarea acestui guvern cu cele două partide, care de 16 ani se băteau în orice circumstanţă. Am responsabilitatea politică a creării acestui guvern.

Marilena Dumitrescu: Revenim şi asupra acestui lucru. Voiam să mai rămânem puţin la problema aceasta, a fondurilor europene, care este încă în discuţie şi opiniile sunt foarte diferite. Există specialişti care spun, domnule preşedinte, că fondurile europene nu ajung pentru nevoile noastre actuale.

Traian Băsescu: Doamnă, sunt absolut de acord cu dumneavoastră.

Marilena Dumitrescu: De unde acoperim restul, pentru că ştiţi că este acum problema aceasta cu FMI: avem nevoie sau nu avem nevoie de FMI? Am citit şi păreri ale unor specialişti, de altminteri, care spun că nu ne trebuie neapărat banii de la FMI, cât semnalul pe care-l dă un asemenea împrumut, care înseamnă o economie şi o gestionare bună, corectă a economiei.

Traian Băsescu: Vă mărturisesc că nu sunt partizanul unui împrumut de la FMI, pentru simplul motiv că apreciez că putem obţine bani europeni mai ieftin. Ce avem nevoie de la FMI? Un acord de supraveghere, pentru că Uniunea Europeană nu are propria ei structură de supraveghere a implementării proceselor pentru care primeşti banii.

Marilena Dumitrescu: Acesta ar fi semnalul de care este nevoie?

Traian Băsescu: Da, cred că da. Această combinaţie, bani europeni şi un acord de supraveghere cu FMI, care să nu impună condiţionalităţi, ci doar să vizeze respectarea angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană atunci când ia bani împrumut de acolo, cred că este optimă. Pe de o parte, investitorii ar avea convingerea că există o instituţie autorizată, care supraveghează utilizarea pe proiectele anunţate de România a banilor europeni. Pe de altă parte, suntem stat al Uniunii Europene şi nu putem spune: Foarte bine, Comisie Europeană, aţi pus la dispoziţia statelor din zona euro bani; noi, care nu suntem în zona euro, nu putem avea pretenţii, noi fugim la Banca Mondială sau la Fond. Deci Uniunea Europeană trebuie să-şi facă în mod egal datoria şi faţă de noi, ca stat membru al Uniunii Europene, să putem beneficia de împrumuturi. Dobânzile la Banca Centrală Europeană sunt mult mai mici decât în România, spre exemplu, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la Banca Mondială, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la FMI. Aşa că opţiunea mea, dacă... Dar, sigur, este BNR, este Ministerul de Finanţe, care vor gestiona un astfel de împrumut. Şi, cum spuneaţi, noi avem câteva zone de dificultate şi de aceea şi prudenţa mea în a spune, dacă s-ar accepta un moratoriu, să vedem ce se întâmplă dacă punem economia în mişcare, pentru că numai bugetul de stat are de rambursat vreo 6 miliarde, bani împrumutaţi pe termen scurt anul trecut, şi care trebuie rambursaţi; 6 miliarde de euro.

Marilena Dumitrescu: Începând chiar de anul acesta.

Traian Băsescu: Da, începând de luna viitoare, pentru că au fost împrumuturi pe termen scurt cu care să plătească anul trecut pensiile, salarii, tot ce trebuia plătit, în condiţiile unui deficit de 5,2%. Deci este clar că avem o problemă la buget şi mai avem deficitul de cont curent, care şi el este mare. Deficitul de cont curent este cel care rezultă din schimburile comerciale, ce importă şi ce exportă România. Avem un deficit care va ajunge la circa 11% din PIB, ceea ce înseamnă 13-14 miliarde. Cum investiţiile străine şi nici salariile românilor care muncesc în Italia, Spania, care au ţinut echilibrul acestui deficit de cont curent, nu pot fi estimate a mai avea nivelurile din anul 2008, este clar că trebuie să împrumutăm bani să ne acoperim deficitul de cont curent.

Marilena Dumitrescu: Se fac demersuri pentru împrumuturi la BEI, la BERD?

Traian Băsescu: Nu. Eu am fost primul care, la discuţia din 12 ianuarie pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene şi cu membri ai Comisiei, am anunţat Comisia că intenţionăm un împrumut european de 6-7 miliarde, cu o supraveghere a Fondului pentru utilizarea acestor bani.

Marilena Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să spun încă o dată, ascultaţi un interviu cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, prezent în studioul Radio România Actualităţi, şi puteţi urmări acest interviu în direct pe site-ul Societăţii Române de Radiodifuziune, srr.ro. Domnule preşedinte, mai rămânem puţin la această problemă a crizei şi a banilor. Totuşi, ce le transmiteţi românilor privind viaţa lor în acest an? Cum va arăta? Există un spectru al şomajului, un vârf anunţat pentru luna aprilie, există această perspectivă a îngheţării salariilor, există şi o prognoză pe inflaţie, luată în calcul chiar la buget...

Traian Băsescu: Da... Doamnă, aş vrea să nu intrăm într-o zonă de panică. Eu vorbesc de îngheţarea salariilor pentru 6 luni, ca să nu angajăm cheltuieli pe care nu le vom putea acoperi. Aceste măsuri, despre care vorbesc, sunt exact măsurile care vor diminua impactul crizei economice asupra României. Este o criză care nu ni se datorează, pentru noi nu este, aşa cum vă spuneam, o criză financiară, ci o criză economică datorată contractării pieţelor pe care România exporta şi vindea, inclusiv a pieţei româneşti. Aţi văzut că nu se mai cumpără atâtea Dacii, nu se mai... Lumea a început să economisească. Şi, apropo, pentru că duminică am fost în hipermarket, cum mă duc de obicei - nu-i mai spun numele, că a fost o greşeală - mi-am făcut cumpărăturile. Am observat, deşi nu este o diminuare a numărului de oameni care merg în hipermarketuri, coşurile nu mai erau cu vârf, erau deja... Oamenii au început să cumpere raţional şi este una din soluţiile care, dincolo de ce poate face statul, este ceea ce poate face fiecare cetăţean pentru el în perioadă de criză: să încerce să economisească, să cumpere numai ceea ce are nevoie, apropo de cum trecem criza. Şi, în mod clar, nu trebuie aşteptat totul de la stat. Fiecare trebuie să-şi gestioneze resursele pe care le are în aşa fel încât, alături de ce primeşte de la locul de muncă, ce primeşte de la ajutorul de şomaj sau de unde îi sunt veniturile, să încerce să facă economie, sigur cei care pot, pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu au ce să economisească.

Marilena Dumitrescu: Sunt o mulţime de direcţii de discuţii pe care le deschideţi, în ceea ce spuneţi. Vom încerca să abordăm cât mai multe dintre ele, până la sfârşitul emisiunii. Totuşi, ce vă face să credeţi că actuala coaliţie, în formula ei destul de ciudată şi foarte comentată, poate ţine în mână această situaţie de criză, trecând peste interesele de partid, trecând peste diferenţele de viziuni, pentru că există, până la urmă, diferenţe foarte mari între o soluţie pe care o oferă un partid de stânga şi o soluţie pe care o oferă un partid de dreapta, simplificând lucrurile foarte tare, între stânga şi dreapta, să spunem.

Traian Băsescu: Aşa este. Acum, România nu poate fi guvernată în perioadă de criză, pe doctrine, ci pe priorităţi.

Marilena Dumitrescu: Nu, dar sunt măsuri de...

Traian Băsescu: Aşa este. Doamnă, ce am observat din discuţia cu liderii partidelor, cu miniştrii. Să ştiţi că cei de la PD-L nu sunt duşmanii creşterii pensiilor, sau a creşterii salariilor profesorilor, spre exemplu, când discutăm de măsuri sociale. Cum nici cei de la PSD nu sunt duşmanii construcţiei de autostrăzi, în perioadă de criză, sau a finanţării IMM-urilor, sau a izolării blocurilor. Să spunem sunt măsuri aparent de dreapta care creează locuri de muncă. Nu cred că există, în momentul de faţă, o puternică ideologizare a guvernului. Dacă miniştrii nu vor fi presaţi de partide să aibă abordări ideologice, am convingerea, fiind deja la trei întâlniri cu toată echipa guvernamentală, una începută pe 1 ianuarie, la Sinaia, unde am vrut să-i văd, să mai discut, să discute între ei...

Marilena Dumitrescu: Când va fi următoarea?

Traian Băsescu: Au mai fost alte două... Va fi. Dar, văzându-i pe aceşti oameni, vă pot spune că sunt oameni cu experienţă.

Marilena Dumitrescu: Fără îndoială. Dar, anul 2009, este un an electoral.

Traian Băsescu: Ei, aici este problema. Eu le-am vorbit frecvent şi de asta n-am vrut nici în timpul negocierilor dintre cele două partide, înainte de formarea guvernului, să fie introdusă în ecuaţie problema alegerilor prezidenţiale. De asta n-am vrut să am nici facilităţi de la această coaliţie, nici obligaţii faţă de ea, exact pentru că realizam că este un an dificil şi atunci orice discuţie despre alegerile prezidenţiale a fost respinsă de mine, ori de câte ori ea a fost abordată de oricare dintre cele două partide. Pentru că, îmi dau seama că anul 2009 nu poate repeta inconştienţa anului 2008, în aruncarea cu bani de la buget, pentru că avem europarlamentare în iunie şi prezidenţiale în decembrie, sau noiembrie, când vor fi organizate. Dacă noi vom trata anul 2009, ca an electoral, extrem de important, de altfel, pentru configuraţia spectrului politic, cel puţin alegerile prezidenţiale sunt foarte importante şi cele europarlamentare vor fi un test la câteva luni după alegeri, deci sunt extrem de importante, dar trebuie să avem forţa să uităm că este an electoral, atunci când vrem să gestionăm în favoarea românilor o situaţie de criză economică.

Marilena Dumitrescu: Pornind de la buna credinţă a partidelor şi de la slujirea interesului naţional de care vorbeaţi, dar, totuşi fiecare partid îşi va numi un candidat şi aceşti candidaţi...

Traian Băsescu: Staţi, doamnă, la prezidenţiale.

Marilena Dumitrescu: La prezidenţiale.

Traian Băsescu: Doamnă...

Marilena Dumitrescu: Europarlamentarele vor fi un indiciu pentru ce se va întâmpla la prezidenţiale.

Traian Băsescu: Aşa este. Eu cred că trebuie să privim, în primul rând, la soluţiile anticriză şi vă asigur că vor câştiga acei politicieni care vor fi responsabili faţă de criză. Pentru că românii au văzut ce s-a întâmplat cu măririle de anul trecut. Aveam un euro egal 3,60 lei, acum avem 4,26, da? Este unul din efectele aruncării de bani pe piaţă în a doua parte a anului trecut, în numele alegerilor din luna noiembrie. Şi care a fost rezultatul? Cel care arunca cu bani, tot în opoziţie a rămas. Oricât a vrut să-şi salveze guvernarea cu bani publici, nu s-a putut, pentru că, românii sunt mai inteligenţi decât politicienii. Asta-i realitatea.

Marilena Dumitrescu: Acum, o guvernare comună între cele două partide, ar putea duce până la urmă la confuzia celor două partide, în ochii electoratului? Vor fi nişte rezultate pe care să le presupunem, iarăşi, de bună credinţă, ar fi rezultate pozitive, nu şi le va putea însuşi nici unul dintre cele două partide şi, atunci, spre să ajungem în privinţa electoratului, pentru că, ştiţi că, s-a spus de la bun început, s-ar putea să se refacă FSN-ul.

Traian Băsescu: Doamnă, FSN înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman, da?

Marilena Dumitrescu: Însemna o perioadă...

Traian Băsescu: Înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman. Acum Petre Roman este la Partidul Naţional Liberal, Ion Iliescu nu mai este preşedintele PSD, este preşedinte de onoare, Adrian Năstase nu mai este ministru de externe, cum era pe vremea FSN-ului, deci sunt alte garnituri şi aici aş vrea să vă fac o precizare: eu nu am fost membru FSN, eu am intrat în PD, după ce s-au desprins, în '92, deci eu n-am fost în FSN, Mircea Geoană n-a fost în FSN, Boc n-a fost în FSN. Boc a intrat în politică, în 2000.

Marilena Dumitrescu: De acord, dar excludeţi posibilitatea.....

Marilena Dumitrescu: De acord, dar excludeţi posibilitatea unei fuziuni între cele două partide?

Traian Băsescu: Categoric, da.

Marilena Dumitrescu: Categoric.

Traian Băsescu: Categoric, da. Fiecare ţine la identitatea lui şi am convingerea că într-o perioadă de criză economică, electoratele celor două partide vor înţelege imperativul de a guverna pe priorităţi şi nu pe specific politic. Pentru că nici unul din cele două partide, pe realităţile României în acest moment, nu-şi poate asuma aplicarea doctrinei în guvernare. Vor trebui să găsească priorităţile, care sunt priorităţile pentru ca românii să fie minim afectaţi de criză. Ceea ce nu înseamnă că nu vom avea şomeri, dar putem crea alte locuri de muncă, ceea ce nu înseamnă că România va înceta dezvoltarea, creşterea economică. Vom avea o creştere mai mică, dar o vom avea. Deci, avem posibilitatea să facem, ca pe medie, românii sa fie minim afectaţi de criză, cu condiţia să fim maxim responsabili pentru cum utilizăm banul public. De ce spun banul public? În momentul de faţă, băncile din România nu mai pot deschide noi linii de finanţare. De ce? Pentru că acţionarii lor majoritari din străinătate sunt în dificultate, nu mai pot împinge miliardele pe care le-au împins până acum în băncile româneşti cu capital majoritar străin. Şi atunci, băncile îşi prezervă echilibru şi singurul furnizor de sursă financiară în mod real este bugetul de stat. Introduce banii în economie exact acolo unde trebuie, eficienţa va fi maximă. Risipeşte banii şi îi aruncă în consum, toţi românii vor suferi.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, cum colaboraţi cu actuala coaliţie, pentru că foarte multă lume se întreabă dacă intervenţia dumneavoastră este mai degrabă accentuată, mai mult accentuată, având această coaliţie la guvernare, decât ceea ce a fost până acum. Cât de jucător este preşedintele în relaţia cu actuala coaliţie?

Traian Băsescu: Doamnă, am un avantaj în momentul de faţă, avantaj pe care l-am avut şi în primele şase luni ale guvernării trecute. Sunt informat despre tot ce se întâmplă, aşa cum trebuie să fie un şef de stat. Adică ştiu acum care este situaţia finanţelor, ştiu cât de departe sunt la Ministerul Transporturilor de a putea să facă primele trageri din banii europeni care stau de doi ani la dispoziţie şi nu-i trag. Diferenţa faţă de ultima parte a perioadei vechiului guvern este că acum am tratamentul unui partener. Dar niciodată nu o să pot impune guvernului, pentru că acolo sunt două partide, şi cel puţin unul nu are deloc de gând să devină partid-satelit al lui Traian Băsescu şi le respect foarte mult această opţiune. Eu n-am făcut...

Marilena Dumitrescu: Vă întreb, pentru că aţi vorbit de unele imperfecţiuni ale coaliţiei...

Traian Băsescu: Da.

Marilena Dumitrescu: ...şi aţi spus pe de altă parte că aţi acceptat această coaliţie şi că nu veţi mai candida dacă această coaliţie nu se justifică.

Traian Băsescu: Aşa este. Vă explicam, în primul rând vreau să ştiţi că eu nu am patronat această coaliţie, pentru a face din două partide unul. Chiar România are nevoie de două partide de acest tip, puternice, mari, care să se constituie în vremuri normale în alternativă, unul la celălalt. În al doilea rând, este evident faptul că am făcut exerciţiul cu o alianţă cu liberalii, nu a funcţionat. După alegeri, liberalii au avut exigenţe mult prea mari, şi ştiţi foarte bine, vroiau să dea prim ministru în continuare, după ce luaseră 18%, ceea ce până la urmă a închis discuţia între cele două partide. Nu văd cum PD-L putea să accepte pe Tăriceanu, care îi scosese de la guvernare pe un aranjament murdar, să accepte ca Tăriceanu să fie în continuare prim ministru, ca să le facă, ce? Peste 3 luni să-i scoată din nou de la guvernare, că aşa i-au spus prietenii din industria petrolului sau ştiu eu ce prieteni? Nu. Era clar că pe aceste condiţii PD-L-ul nu a putut accepta un nou guvern cu PNL. Şi atunci am recurs la alternativa pe care o vedeţi, care am considerat la sfârşit că poate avea şi avantaje: este o mare forţă politică în parlament, care, dincolo de a trece criza, poate face şi lucru esenţial, modernizarea României. Dacă am greşit sau nu, voi vedea, dar oricum stabilitate politică va exista.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, pentru că mai avem doar câteva minute din această discuţie, v-aş ruga să revenim la două probleme care au ţinut atenţia publicului în ultima săptămână. Prima este legată de situaţia din sistemul medical, scandalul legat de moartea la Spitalul Judeţean din Slatina a unui bărbat care a fost plimbat câteva ore între secţiile unităţii medicale, până când a fost prea târziu, şi încă un scandal medical, la Galaţi, unde un bebeluş cu fractură la un picior nu a fost diagnosticat corect, a trecut printr-o perioadă de suferinţă regretabilă şi dureroasă nu numai pentru el, pentru părinţi deopotrivă şi pentru noi toţi, când vedem ceea ce se întâmplă. Ce este cu sistemul medical românesc? Ce este de făcut?

Traian Băsescu: Doamnă, o să vin puţin să rotunjesc răspunsul: eu am sesizat deficienţele din educaţie, din sănătate, deficienţele de Constituţie. Am făcut nişte comisii prezidenţiale. Cea pe educaţie a fost mult mai mediatizată, cu atât mai mult cu cât s-a realizat Pactul pe educaţie, s-a realizat strategia acceptată de sindicate ş.a.m.d. Există un raport al unei comisii prezidenţiale şi pentru sănătate, un raport care pune un diagnostic exact şi vă pot spune că, dacă aţi avea curiozitatea să accesaţi site-ul Preşedinţiei, să citiţi raportul, aţi vedea că aşa ceva este perfect predictibil la nivelul sistemului nostru de sănătate. Şi astea au fost ştiute de media, dar câte diagnostice eronate sunt în spitale, câte soluţii eronate şi câtă nepăsare... Citiţi acel raport şi veţi vedea. Cel puţin eu ştiu. L-am pus la dispoziţia Guvernului. Vreau să cred că aşa cum se va face o lege a educaţiei care să modernizeze sistemul, şi Ministerul Sănătăţii va ţine cont de acest raport, pentru că nu e scris de mine, nici de consilierii mei. Ca şi la educaţie, şi la sănătate, şi la Constituţie, am adus oameni din alte generaţii decât cele care au făcut legislaţiile pe care le avem în vigoare şi au dat soluţii îndrăzneţe, zic eu, soluţii moderne, de oameni care sunt la zi cu cunoştinţele despre sistemul medical. Repet, ce s-a întâmplat la Slatina, ce s-a întâmplat la Galaţi este mult mai răspândit decât ceea ce am văzut la televizor. Problema este modernizarea sistemului de educaţie. Din păcate, o dată m-am păcălit...

Marilena Dumitrescu: ... De sănătate.

Traian Băsescu: ... De sănătate. O dată m-am păcălit, cu domnul Nicolăescu, care mi-a garantat că face reforma sănătăţii şi l-am susţinut fără rezerve la lansarea strategiei şi a pachetului de legislaţie pentru modernizarea sistemului de sănătate, pe urmă am văzut că toată preocuparea lui a fost legată de medicamente. Nu a făcut nimic în spitale. Nu a modernizat spitale, nu avem proceduri în spitale. Despre acest lucru... Am trăit pe pielea mea diferenţa între spitalele româneşti şi un spital de la Viena, unde există proceduri. De dimineaţă stăteam în spitalul Elias şi, aşa cum omul ăsta a stat patru ore, preşedintele României a stat opt ore în spitalul Elias, că nu se hotărau cine să-l opereze, unde şi constatau că nu au o sală corespunzătoare, o sală de operaţii corespunzătoare...

Marilena Dumitrescu: ... Pentru un preşedinte.

Traian Băsescu: ... preşedintele României. Iar când a hotărât SPP să mă urce în avion, eram amorţit de la mijloc în jos, pentru că discul acela care ieşise din coloană apăsa pe fasciculul de nervi. Şi a venit un medic care a fost coleg cu soţia mea - uite, vă spun un lucru... a intrat în salon, eu nu-mi mai simţeam nimic de la mijloc în jos, a intrat... a fost coleg cu soţia mea la Suceava, şi i-a spus: Doamnă, dacă puteţi, plecaţi acum, nu mai staţi până mâine, pentru că în orice clipă poate să-i secţioneze pachetul de nervi discul acela care a ieşit din coloană. Deci preşedintele României a stat opt ore. Poate şi asta m-a stimulat pe urmă să mă întorc şi să creez o comisie prezidenţială pentru analiza sistemului medical din România. Şi vă asigur că ce am văzut la acel spital, unde la aterizare m-au băgat direct în sala de operaţie, am văzut proceduri timp de şapte zile, cât am stat, am văzut proceduri. La noi, totu-i după ureche.

Marilena Dumitrescu: Domnule preşedinte, timpul care ne-a fost alocat în programul Radio România Actualităţi s-a încheiat. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la microfonul nostru, pentru explicaţiile pe care le-aţi dat. Vă mai aşteptăm.

Traian Băsescu: Vă asigur că voi reveni cu plăcere. Vă mulţumesc pentru timpul alocat dumneavoastră şi ascultătorilor.

Marilena Dumitrescu: La revedere.

(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi - Ediţie Specială, ora 13: 07)

(sursa: http://www.monitoring.ro)

Niciun comentariu: