luni, februarie 02, 2009

Politica energetică pentru Europa


Citeam deunăzi că NATO a trimis niscaiva submarine prin zona de nord a globului pentru a păzi resursele energetice. Tot acolo am aflat că nordul Terrei ar putea fi dezgheţat prin 2012. De aici m-am dus cu gândul la două lucruri. În primul rând... m-am gândit dacă această încălzire globală nu este opera unor isteţi care dezgheaţă polul nord pentru a explata nişte resurse energetice; în al doilea rând, ce resursă energetică pot ascunde cei câţiva metri de gheaţă? Cărbunele se formează prin fosilizarea lemnului, petrolul prin fosilizarea oragnismelor... dar de unde plante şi animale la polul nord îndeajuns pentru astfel de resurse? Se întâmplă lucruri foarte ciudate şi cred că explicaţiile usnt penibile. Este interesant la ce concluzii vor ajunge cei din Europa. E drept că şi Rusia doreşte aceste teritorii în folosul propriu.

Politica energetică pentru Europa: Comisia îşi
intensifică eforturile pentru a răspunde provocărilor
pe care secolul 21 le rezervă în domeniul energiei
MEMO/07/7
Bruxelles, 10 ianuarie 2007

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi
mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.
Acestea sunt: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate pentru
Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea
cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe
viitor. Incapacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va
afecta alte state membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii
Europene, acestea pot avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este
motivul pentru care este necesară elaborarea unei politici europene solide în
domeniul energiei. Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra
situaţiei energetice constituie un pas important spre o politică energetică
eficientă pentru Europa.
Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei aspecte:
lupta împotriva schimbărilor climatice, promovarea creşterii economice şi a ocupării
locurilor de muncă, precum şi limitarea dependenţei externe a UE faţă de importurile
de gaze şi petrol.
Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial pentru Europa:
reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de
consumul de energie al UE. Acest obiectiv va permite Uniunii Europene să evalueze
progresele realizate prin reorientarea economiei energetice actuale spre o economie
care răspunde pe deplin exigenţelor privind durabilitatea, competitivitatea şi
securitatea aprovizionării.
Obiectivul Uniunii trebuie integrat în contextul necesităţii întreprinderii unei acţiuni la
nivel internaţional din partea statelor industrializate în ceea ce priveşte schimbările
climatice. În cazul existenţei unei voinţe comune în acest sens, UE trebuie să-şi
sporească eforturile. Prin urmare, se vizează stabilirea unui obiectiv mai ambiţios,
reducerea emisiilor cu 30% până în 2020 şi cu 60-80% până în 2050.
Preocupările vizează atât schimbările climatice, cât şi securitatea aprovizionării cu
energie a Europei, economia Europei şi bunăstarea cetăţenilor săi. Chiar şi în
absenţa unor schimbări climatice, adoptarea măsurilor propuse de Comisia
Europeană se dovedeşte absolut justificată. Atingerea obiectivului propus poate
limita expunerea Uniunii Europene la o creştere a vulnerabilităţii şi a preţurilor
petrolului şi gazelor, poate duce la formarea unei pieţe europene a energiei mai
competitive şi poate stimula dezvoltarea tehnologiei şi a locurilor de muncă.

Acest lucru constituie o provocare uriaşă: în termeni specifici domeniului energetic,
atingerea acestui obiectiv global privind gazele cu efect de seră necesită reducerea
cantităţii de CO2 produse din consumul de energie al UE cu cel puţin 20%, probabil
chiar mai mult, în cursul următorilor 13 ani. Acest lucru va contribui, însă, la
transformarea Europei într-o economie cu un grad ridicat de eficienţă energetică şi
cu un nivel scăzut de emisii de CO2, capabilă să înfrunte cu încredere viitoarele
provocări din domeniul energiei. La nivel global, UE ar deţine astfel rolul principal în
declanşarea unei noi revoluţii industriale, care ar genera beneficii atât pentru ţările
dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, grăbind, în acelaşi timp,
reorientarea spre o creştere economică bazată pe un nivel scăzut de emisii poluante
şi sporind în mod semnificativ cantitatea de energie locală, puţin poluantă, produsă şi
utilizată.
În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia îşi propune, de asemenea, să se
orienteze asupra câtorva măsuri privind domeniul energiei: îmbunătăţirea eficienţei
energetice; sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul surselor de
energie, precum şi noi măsuri de garantare a faptului că avantajele pieţei interne a
energiei sunt resimţite la nivel global; consolidarea solidarităţii între statele membre,
prin abordarea unei viziuni pe termen mai lung pentru dezvoltarea tehnologiilor
energetice, o orientare reînnoită asupra siguranţei şi securităţii nucleare, precum şi
eforturi hotărâte din partea UE de a „vorbi cu o singură voce“ cu partenerii săi
internaţionali, inclusiv producători de energie, importatori de energie sau ţări în curs
de dezvoltare.
Analiza conţine un plan de acţiune privind energia, format din zece puncte, precum
şi o planificare a măsurilor necesare orientării UE spre atingerea noului obiectiv
strategic. Un prim pachet de măsuri concrete este prezentat împreună cu planul de
acţiune. Acesta cuprinde:
- un raport referitor la punerea în aplicare de către statele membre a pieţei interne
a gazelor şi a energiei electrice, precum şi rezultatele unei anchete privind
starea concurenţei existente în aceste două sectoare;
- un plan pentru interconectări prioritare în cadrul reţelelor de energie electrică şi
gaze ale statelor membre, în vederea creării unei reţele europene;
- propuneri de dezvoltare a producerii de energie durabilă din combustibili fosili;
- o foaie de parcurs şi alte iniţiative de promovare a surselor regenerabile, în
special a biocombustibililor destinaţi transporturilor;
- o analiză a situaţiei energiei nucleare din Europa;
- un document de lucru pentru un viitor plan tehnologic strategic privind energia
europeană.
Planul de acţiune privind eficienţa energetică, adoptat de Comisie la 19 octombrie
2006, face parte, de asemenea, din planul de acţiune. Comunicarea Comisiei
intitulată „Limitarea schimbărilor climatice la 2° - opţiuni politice la nivel de UE şi la
nivel global pentru 2020 şi pe mai departe“ şi analiza strategică se completează şi se
consolidează reciproc.
Comisia va solicita Consiliului European aprobarea acestor propuneri în cadrul
summit-ului de primăvară din 8-9 martie 2007. O a doua analiză strategică privind
energia, care va fi efectuată peste doi ani, va evidenţia progresele realizate, conform
angajamentului asumat de şefii de stat şi de guvern de a aborda periodic aspectele
energetice.
(sursa: http://europa.eu)

O temă centrală a Uniunii Europene pe parcursul Preşedinţiei cehe va cuprinde un set de probleme legate de sectorul energetic şi o implicare activă în negocierile internaţionale privind protecţia climatului după 2012. Acest subiect de actualitate are o strânsă legătură cu economia şi are implicaţii de politică şi securitate internaţională.
Bazându-se pe angajamentele asumate cu ocazia Consiliului European din martie 2007, ce figurează şi în Pachetul Climat-Energie, obiectivul Preşedinţiei va fi de a face pregătirile necesare pentru a ajunge, la sfârşitul lui 2009 la Copenhaga, la un consens internaţional în ceea ce priveşte modalităţile de a face faţă schimbării climatice la nivel global. Trebuie subliniat faptul că orice soluţie pentru problema climatică va implica nu numai anumite costuri economice şi politice, dar şi o serie de oportunităţi. Securitatea energetică este o pre-condiţie de bază pentru buna funcţionare a economiilor Uniunii Europene. Dată fiind dependenţa în creştere a Uniunii Europene de importurile de energie din restul lumii, această problemă capătă un caracter de urgentă. Obiectivul UE în această privinţă este de a obţine o cât mai mare diversificare geografică a furnizorilor, o gamă mai largă de resurse, o utilizare crescută a resurselor regenerabile şi crearea unei pieţe energetice interne cu adevărat unificată, care să permită solidaritatea în situaţii de criză. În concluzie, trebuie să se vizeze în continuare reducerea nevoilor energetice ale economiei, precum şi reducerea impactului economiei asupra mediului la nivel european şi mondial.
Pe baza analizelor şi propunerilor Comisiei, în special a Analizei Strategice a Politicii Energetice, Preşedinţia cehă va elabora o soluţie folosind liniile strategice deja trasate de Preşedinţia franceză. Una dintre aceste linii strategice se referă la economia de energie, înlocuirea justificată a combustibililor importaţi şi a celor fosili şi sprijinirea investiţiilor în tehnologii noi şi eficiente. O altă direcţie strategică vizează desăvârşirea pieţei interne a electricităţii şi a gazelor, precum şi a cerinţelor tehnice şi de organizare. Acestea se referă, în primul rând, la terminarea construirii segmentelor lipsă din infrastructura europeană de transmisie şi transport şi la coordonarea activităţilor operatorilor din reţeaua de transmisie. O altă linie importantă implică stabilizarea relaţiilor cu principalii furnizori externi de surse de energie, şi în special clarificarea rolului Rusiei şi dezvoltarea de relaţii solide cu noi furnizori. O importanţă deosebită trebuie acordată furnizorilor din regiunea caspică şi construirii de rute de transport adecvate.
(sursa: http://www.mzv.cz)

februarie 2, 2009 by corinacretu
In aceasta saptamana, Parlamentul European se reuneste in sesiunea plenara la Strasbourg. Principala tema de pe agenda este analiza strategica a situatiei energetice a Uniunii Europene. Raportul ce urmeaza sa fie discutat si votat in aceste zile propune interconexiuni mai bune intre statele membre si planuri de actiune in cazuri de urgenta - similare celui din aceasta iarna, aparut in urma intreruperilor de livrari de gaze din partea Rusiei. Raportul fixeaza si obiective ambitioase in directia cresterii ponderii energiilor regenerabile pana la 60% din consumul total de energie. Problema securitatii energetice a UE va fi abordata si de sefii de stat si de guvern la Consiliul European din martie.

Dintre temele de interes pentru cetatenii UE

retin atentia, de asemenea: combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografiei infantile, nediscriminarea pe criterii de gen si solidaritatea dintre generatii, strategia pentru spatiile naturale in Europa, sanctionarea angajatorilor de imigranti ilegali, protectia minoritatilor, efectele crizei financiare asupra industriei producatoare de automobile, protectia diplomatica si consulara a cetatenilor UE in tari terte si politica integrata a protectiei mediului. Asupra catorva din aceste problematici voi reveni in zilele urmatoare, intrucat intentionez sa-mi exprim punctul de vedere in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc.

Subiectele majore de politica externa asupra carora se vor axa discutiile sunt: Guantanamo, Palestina si Kosovo. Maine, Consiliul si Comisia Europeana isi vor prezenta punctele de vedere cu privire la decizia presedintelui american Barack Obama de a inchide centrul de detentie de la Guantanamo, iar discutiile vor viza si eventuala folosire de catre CIA a unor tari europene pentru transportarea si detinerea ilegala de prizonieri. Miercuri, presedintele Autoritatii Nationale Palestiniene, Mahmud Abbas, se va adresa plenului Parlamentului, intr-o sesiune solemna desfasurata sub egida Anului Dialogului Intercultural. Ulterior, sunt programate dezbaterile parlamentare pe marginea declaratiilor Comisiei si ale Consiliului privind situatia din Kosovo si rolul UE in aceasta zona.

(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)

Niciun comentariu: