miercuri, februarie 04, 2009

Protecția minorităților naționale tradiționale, etnice și imigrante în Europa


Această întrebare orală este foarte apropiată de vizita preşedintelui României în statul vecin (aş îndrăzni să spun "vecin şi prieten"),
Magyar Köztársaság, pentru a se întâlni cu preşedintele maghiar László Sólyom.

Întrebare orală (O-0002/2009) adresată de Csaba Sándor Tabajdi, Hannes Swoboda, Jan Marinus Wiersma, Véronique De Keyser, Katrin Saks şi Claude Moraes, în numele Grupului PSE, Comisiei: Protecția minorităților naționale tradiționale, etnice și imigrante în Europa (B6-0005/2009)

Protecting traditional national and ethnic minorities, addressing inter-ethnic relations, and integrating immigrant minorities are crucially important challenges for the European Union, for its stability, security, prosperity, good neighbourhood relations, internal and external legitimacy and credibility.

Are the Copenhagen criteria for respecting minority rights valid only for the new Member States and candidate countries or are they also binding on all Member States?

When and to which extent is a minority rights violation a domestic matter for the Member States?

Which demands made by national minorities are considered legitimate from the perspective of the political ‘norms’ of the European Union?

Should the EU elaborate a legally binding system of traditional national minority protection norms and control mechanisms on the basis of the Lisbon Treaty?

Does the Commission plan to elaborate a common set of standards regarding the integration of the new, migrant minorities in the framework of the common EU immigration policy currently under development?

Does the Commission agree that all Member States of the EU should ratify the Framework Convention for the Protection of National Minorities and the European Charter for Regional or Minority Languages?

Does the Commission consider multilingualism to include regional or minority languages?

Does the Commission agree that various forms of autonomy/self-governance on the basis of the principle of subsidiarity are the best solutions for the protection of minority communities?

Does the Commission agree that monitoring the level of protection of minorities in the Member States and accession countries should be given priority in the work of the Fundamental Rights Agency?

Csaba Sándor Tabajdi a dezvoltat întrebarea orală.

Jacques Barrot (vicepreşedinte al Comisiei) a răspuns la întrebarea orală.

Au intervenit: Rihards Pīks, în numele Grupului PPE-DE, Katalin Lévai, în numele Grupului PSE, Henrik Lax, în numele Grupului ALDE, Jan Tadeusz Masiel, în numele Grupului UEN, Mikel Irujo Amezaga, în numele Grupului Verts/ALE, Kathy Sinnott, în numele Grupului IND/DEM, Sergej Kozlík, neafiliat, Kinga Gál, Bárbara Dührkop Dührkop, István Szent-Iványi, László Tőkés, Patrick Louis, Marian-Jean Marinescu, Monika Beňová, Tatjana Ždanoka, Edit Bauer, Corina Creţu, Josu Ortuondo Larrea, Daniel Petru Funeriu, Silvia-Adriana Ţicău, Csaba Sógor, Gábor Harangozó, Michl Ebner şi Katrin Saks.

Au intervenit conform procedurii „catch the eye”: Rareş-Lucian Niculescu, Flaviu Călin Rus, Nicodim Bulzesc, Alexandru Nazare, Adrian Severin, Dragoş Florin David, Iuliu Winkler, Miloš Koterec şi Christopher Beazley.

Au intervenit: Csaba Sándor Tabajdi şi Jacques Barrot.

Dezbaterea s-a încheiat.


(sursa: http://www.europarl.europa.eu)


Iată părerea doamnei euro-parlamentar Corina Creţu:


Scandalul autonomiei maghiare, in Parlamentul European

februarie 4, 2009 by corinacretu

In plenul Parlamentului European, a avut loc ieri o dezbatere pe tema drepturilor minoritatilor nationale. Am asistat, din pacate, la o deviere a atentiei spre o asa-zisa problema a maghiarilor din Romania, in locul unei binevenite discutii la subiect, mai ales in conditiile in care exista probleme europene grave si reale care cer atentie - precum aceea a comunitatii rome si a maselor de imigranti din afara UE.

Unii europarlamentari de nationalitate maghiara din Romania si colegi ai lor din Ungaria au prezentat iarasi trunchiat realitatile romanesti, vehiculand teza mincinoasa a discriminarii maghiarilor din Transilvania si au pledat pentru autonomie pe criterii etnice. Cei mai inversunati au fost Laszlo Tokes si Kinga Gall - co-organizatoarea “comemorarii” infiintarii Universitatii “Babes-Bolyai”, despre care va spuneam intr-o postare anterioara.

In replica, in interventia mea, am subliniat faptul ca România a recunoscut minoritatilor nationale drepturi care depasesc normele europene în materie, iar prezenta parlamentarilor români de nationalitate maghiara în forul european este o dovada vie în acest sens. Am aratat, de asemenea, ca la nivel european exista un set consistent de norme ce asigura protectia cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, fiind foarte rare cazurile de incalcare in UE a drepturilor acestora si am avertizat asupra riscurilor pe care le implica pretentiile autonomiste pe criterii etnice. Este esential pentru armonia interetnica in Europa ca drepturile minoritatilor sa fie respectate, dar derapajele extremiste intemeiate pe exacerbarea drepturilor etnice trebuie stopate. Proiectul european este unul al integrarii, nu al enclavizarii pe criterii etnice.

E revoltatoare aceasta intensificare din ultimul timp a actiunilor sovine maghiare, atat la nivelul Parlamentului European, cat si din partea autoritatilor de la Budapesta si a liderilor UDMR. Se doreste crearea unei “probleme maghiare”, pe care Uniunea Europeana este chemata sa o rezolve. Avem de-a face cu o abordare ticaloasa, care trebuie taxata ca atare. M-a bucurat mobilizarea, de aceasta data, a colegilor mei, care, trecand peste apartenenta la grupuri politice diferite, au tinut sa riposteze la acuzatiile formulate de unii europarlamentari maghiari la adresa statului roman. Am retinut mai ales pozitiile ferme ale lui Marian Jean Marinescu si Adrian Severin.

In interventia mea, am atras atentia si asupra situatiei minoritatilor nationale din tarile invecinate Uniunii Europene, cu atat mai grava cu cat e vorba de cetateni de nationalitate identica unora din tari membre ale UE. Un exemplu il reprezinta romanii din Ucraina, Serbia si Republica Moldova, privati de drepturi elementare si supusi unui intens proces de deznationalizare.

(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)

Niciun comentariu: